Ãèíåêîëîãèÿ, àíäðîëîãèÿ è âîñïðîèçâåäåíèå äîìàøíèõ æèâîòíûõ
produse farmaceutice care au efecte ocitocice sunt Oxitocinele produse de
diferite firme, 1ml de solu?ie apoas? con?inând 5 sau 10UI.
Oxitocinele de sintez?, cât ?i extractul apos de lob hipofizar posterior
con?in pe lâng? oxitocin? ?i vasopresin? (ex. Pituitrina).
Efectul ocitocinelor este de a produce contrac?ia miometrului, a
celulelor mioepiteliale, a canaliculelor lobilor mamari, a musculaturii
oviductului, vaginului ?i clocii p?s?rilor ou?toare.
Folosirea ocitocinelor în scopuri terapeutice trebuie s? se fac? cu
toat? aten?ia, numai dup? ce s-a stabilit diagnosticul ?i doza de
administrare.
Indica?iile terapeutice ale ocitocinelor sunt:
. distociile prin hipokinezie;
. reten?ia învelitorilor fetale;
. metritele ?i piometrul (dup? deschiderea în prealabil a
cervixului ?i sensibilizarea uterului cu estrogeni);
. subinvolu?ia uterului, pentru a gr?bi evacuarea con?inutului
uterin;
. unele forme de mamite;
. reten?ia laptelui;
. reten?ia oului la p?s?ri.
Nu se recomand? administrarea oxitocinei la femele în timpul parturi?iei
când colul uterin nu este deschis ?i în distocii prin exces de volum fetal.
Aspecte morfo-func?ionale ale hipofizei
Hipofiza este organul neuroglandular situat la fa?a ventral? a creierului
intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomic? a celor dou?
p?r?i:
> hipofiza anterioar? (adenohipofiza)
> hipofiza posterioar? (neurohipofiza)
Sub raport func?ional în total, la nivelul adenohipofizei se formeaz? 8
hormoni tropi. Dintre ace?ti hormoni pentru reproducere o importan?? major?
o au gonadotropinele (FSH ?i LH) ?i prolactina (LTH).
Indirect, activitatea reproductiv? este influen?at? de hormonul tireotrop
(TTH) ?i hormonul adrenocorticotrop (ACTH).
Adenohipofiza, cu toate c? se afl? sub controlul neuronal hipotalamic,
este lipsit? de inerva?ie secretomotorie. Reglarea func?iei sale endocrine
de c?tre hipotalamus se face prin intermediul sistemului port-hipotalamo-
hipofizar. Prin aceast? conexiune vascular? sunt vehicula?i spre
adenohipofiz? Releasing-factorii neurosecreta?i în hipotalamus.
Hormonii gonadotropi
Hormoni gonadotropi (gonadotropinele – Gn) care ac?ioneaz? asupra
aparatului genital sunt:
1. Hormonii gonadotropi hipofizari:
* FSA – hormonul de stimulare folicular?;
* LH – hormonul de luteinizare;
2. Hormonii gonadotropi placentari:
* PMSG – gonadotropina seric?;
* HCG – gonadotropina corionic?.
Hormonii gonadotropi hipofizari
Hormonul de stimulare folicular? – FSH (Folicle Stimulating Hormone),
este secretat de c?tre celulele bazofile-beta din adenohipofiz? sub
impulsul de Gn-RF. Acest hormon se izoleaz? u?or din hipofiza taurului,
calului ?i porcului.
La femele hormonul determin? dezvoltarea foliculelor ovarieni primari ?i
secundari la care determin? proliferarea celulelor foliculare ?i într-un
stadiu ulterior, secre?ia de c?tre acestea a lichidului folicular ?i
formarea cavit??ii foliculare; FSH-ul este responsabil de secre?ia
folicular? a estrogenilor.
Stadiul final de maturare a foliculului ?i dehiscen?a acestuia necesit?
ac?iunea conjugat? a celor dou? gonadotropine.
La masculi, FSH este implicat în dezvoltarea stadiilor incipiente ale
spermiogenezei (diviziunea spermiogoniilor pân? la stadiul de spermioci?i
secundari), spermiomorfogeneza fiind coordonat? de androgeni, testosteronul
asigurând diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea
spermidei incipiente ?i apoi a spermiului.
Hormonul luteinizant – LH (Luteinising hormone) sau omologul acestuia
ICSH (Interstitial Cells Stimulating Hormone) de la masculi, este produs de
celulele bazofile de tipul gama. A fost izolat în stare pur? din hipofiza
de oaie ?i porc ?i este format dintr-un amestec de diverse proteine.
Secre?ia de LH are un anumit ciclu, iar incita?iile de ordin extern ?i
intern modific? amplitudinea secre?iei, influen?ând într-o mare m?sur?
eliberarea lui.
La femele LH ac?ioneaz? sinergic cu FSH determinând dezvoltarea ?i
maturarea foliclelor de Grant, dehiscen?a foliculelor ovarieni, formarea
corpilor galbeni ?i secre?ia de progesteron.
La vac?, raportul normal dintre FSH ?i LH este de 1:3, deci apare o
superioritate cantitativ? de LH. Pentru acest motiv, c?ldurile la vac? au o
durat? scurt? (13-16 ore), iar ovula?ia are loc în faza progesteronic? a
ciclului sexual, ?i anume la circa 10-12 ore de la încetarea c?ldurilor.
La masculi eliberarea în valuri episodice, pulsative sau în vârfuri de
secre?ie a ICSH induce dezvoltarea celulelor Leydig localizate între dubii
seminiferi ?i varia?ii importante ale nivelurilor plasmatice de androgeni.
Nivelurile ICSH ?i de androgeni sunt ridicate la arm?sar, berbec ?i ?ap
în sezoanele de mont?, reglate de modificarea raportului diurn/nocturn ?i
temperatura ambiant?; în celelalte sezoane masculii sunt fecunzi ?i
capabili de copula?ie, de?i eficien?a reproductiv? este sc?zut?.
Eritrocitele hipofizare de porc, oaie, vac? ?i cal – FSH (Follicle
Stimulating Hormone) precum ?i produsele comerciale pure de FSH ?i LH
(liofilizate) se folosesc în prezent în practica transferului de zigo?i:
- pentru inducerea superovula?iei la donatoare
- pentru sincronizarea ciclului sexual la femelele donatoare ?i
receptoare
Timpul de înjum?t??ire a gonadotropinelor hipofizare este de câteva
minute pentru LH (10-40min pentru LH-ul ovin) ?i de câteva ore pentru FSH
(circa 5 ore), de aceea frecven?a interven?iilor pentru inducerea
superovula?iei este crescut? (2 administr?ri zilnice timp de 4 zile la oaie
?i 5 zile la vac?). (vezi «Transferul de zigo?i»)
Hormonii gonadotropi placentari
Printre multiplele func?ii pe care le îndepline?te, placenta mai are ?i
un rol endocrin. Ea secret? hormoni steroizi ?i glucoproteici, dintre care
unii au ac?iune gonadotrop?. Gonadotropinele placentare substituie sau
completeaz? hormonii hipofizari. Hormonii placentari cu func?ie gonadotrop?
sunt: hormonul corionic gonadotrop (HCG) ?i gonadotropina seric? (PMSG).
Gonadotropina seric? (Pregnant mare Serum gonadotrophin – PMSG sau ser de
iap? gestant? – SIG). În prima treime a gesta?iei, în plasma sanguin? la
iap? se con?ine o concentra?ie mare de gonadotropine cu propriet??i de FSH
?i accesoriu de LH. Hormonul este produs de cupele endometriale de iap?
începând cu a 36-a zi de gesta?ie, adic? în timpul inplanta?iei; atinge un
prag maxim între 55-75 zile, iar între zilele 120-150 producerea hormonului
înceteaz?.
Rolul fiziologic al PMSG-ului se manifest? în reglarea activit??ii
foliculare a ovarului din timpul gesta?iei precum ?i în formarea corpului
galben. PMSG are efect puternic de FSH ?i efecte slabe de LH. Stimuleaz?
diviziunea celulelor intersti?iale ale ovarului ?i dezvoltarea mai multor
foliculi ovarieni. FSH-ul singur nu poate produce ovula?ia, fiind necesar?
o cantitate de LH exogen sau endogen. La tineretul nedezvoltat din punct de
vedere sexual, cu PMSG se poate ob?ine o dezvoltare folicular? intens?, iar
pentru ob?inerea ovula?iei, este nevoie de administrarea de LH (HCG).
La femelele adulte, odat? cu dezvoltarea foliculilor rezult? ?i cantit??i
însemnate de estrogeni, care la rândul lor vor provoca o desc?rcare de LH.
La femele, gonadotropina seric? administrat? stimuleaz? maturarea ?i
dezvoltarea foliculilor ovarieni, contribuie la procesul ovula?iei ?i
restabile?te desf??urarea normal? a ciclurilor sexuale; la masculi hormonul
stimuleaz? procesul de spermiogenez?.
În terapia hormonal? ori de câte ori dorim s? ob?inem un efect asem?n?tor
celui produs de FSH, vom folosi gonadotropina seric?.
Deoarece tratamentul cu SJG, stabilizat sau nu cu fenol 0,5%, d? reac?ii
imunologice foarte evidente, se va proceda la desensibilizarea femelei cu
0,5ml ser, intradermic, în tegumentul vulvar. Dup? 30 minute se
administreaz? întreaga doz?. Femelele r?mân sub observa?ie timp de 2 ore.
La nevoie se folosesc antihistaminicele de sintez? (cortizol sau
adrenalin?, sol. 0,1%, 5-8ml) dac? apar semnele ?ocului anafilactic.
Datorit? acestui fapt, preparatele PMSG se comercializeaz? sub form?
liofilizat?. Produsele comerciale care con?in PMSG sunt: Ser gonadotrop,
Serigon, Folligon,Hemoantin.
Indica?iile terapeutice sunt:
. lipsa ciclicit??ii sexuale;
. c?ldurile silen?ioase;
. hipoplazia ovarian?;
. sincronizarea c?ldurilor dup? un tratament prealabil cu gestageni;
. producerea poliovula?iei;
. stimularea spermiogenezei.
Dup? administr?ri repetate de PMSG este posibil? apari?ia de
antigonadotropine.
Gonadotropina corionic? (Human Corionic Gonadotropin – HCG sau Prolan)
HCG este secretat? de c?tre vilozit??ile corionului uman. Hormonul se
g?se?te în urina ?i sângele femeii gravide ?i la unele primate, începând de
la a 30-a zi de sarcin? ?i ajunge la valoarea de vârf în jur de 62 zile,
dup? care nivelul hormonal scade.
Gonadotropina corionic? este bogat? în frac?iunea LH, cu toate c? con?ine
?i frac?iunea FSH, motiv pentru care se folose?te în toate cazurile când se
pune problema de a ob?ine un efect asem?n?tor hormonului LH adenohipofizar.
Astfel, se poate afirma c? la femel?, honadotropina corionic? administrat?
stimuleaz? ovula?ia ?i formarea corpului galben progestativ.
La masculi, hormonul ac?ioneaz? asupra glandelor intersti?iale Leydig,
determinând elaborarea androgenilor.
Produsele comerciale care con?in HCG sunt: Gonacorul, Ghorulonul,
Prolanul E, Praedyn, Chorioman, Hymfalon.
Indica?iile terapeutice ale HCG-ului sunt:
. controlul ovula?iei;
. în repetarea c?ldurilor silen?ioase;
. în ovula?ia întârziat?;
. în chi?tii ovarieni, tratament la care se poate asocia ?i progesteron;
. în stimularea poliovula?iei ?i a gesta?iilor gemelare;
. pentru profilaxia mortalit??ii zigotale de origine hormonal?
(administrarea HCG în a 4-a zi dup? îns?mân?are în vederea stimul?rii
activit??ii corpului galben).
Prolactina
Prolactina (hormonul luteotrop – LTH, hormonul lactogen) este un
proteohormon produs de celulele acidofile ale adenohipofizei. Fiind
considerat? mai mult? vreme a treia gonadotropin?, prolactina s-a dovedit a
avea un efect mamotrop, de între?inere ?i stimulare a corpului galben, în
asociere cu LH, ?i un efect de inductor al comportamentului matern la
mamifere.
La masculi ac?iunea conjugat? a FSH-ului ?i a prolactinei stimuleaz?
spermiogeneza ?i activitatea celulelor glandulare ale prostatei.
Prolactina se produce împreun? cu somatotropina (STH) ?i într-o oarecare
m?sur? îi dubleaz? ac?iunea.
Prolactina este preluat? de glanda mamar?, intersti?iul ovarului ?i de
corpul galben. Principalele efecte ale prolactinei sunt asupra
metabolismului lacta?iei ?i a func?iei corpului galben.
Efectul prolactinei în secre?ia laptelui nu este asem?n?toare la toate
speciile. La unele specii prolactina ia parte doar la inducerea secre?iei
lactate (rol lactogen), pe când la alte specii are ?i un rol de men?inere a
lacta?iei (lactopoetic). Cele dou? efecte sunt realizate în asocia?ie cu
ceilal?i hormoni ai complexului lactotrop.
La vac? este foarte important efectul mamotrop al prolactinei.
Administrat? imediat, înainte ?i dup? f?tare, se poate ob?ine o cre?tere a
glandei mamare. Oprirea prolactinei înainte de f?tare, întârzie pornirea
secre?iei lactate ?i scade con?inutul în lactoz? din lapte. Lipsa
prolactinei dup? declan?area lacta?iei nu are efecte negative nici asupra
sc?derii cantitative a laptelui ?i nu influen?eaz? compozi?ia lui, deci
efectul lactopoetic nu este important.
Hormonii ovarieni
Ovarul produce estrogeni, gestageni ?i cantit??i mici de androgeni, iar
în timpul gesta?iei ?i relaxin?.
Hormonii estrogeni
Termenul de estrogeni provine de la cuvântul latin oestrus ?i se refer?
la o categorie de substan?e organice larg r?spândite în lumea animal? ?i
vegetal? care, de?i diferite din punct de vedere chimic, exercit? efecte
fiziologice asem?n?toare, producând modific?ri caracteristice stadiului de
excita?ie al ciclului sexual la nivelul aparatului genital ?i în modul de
comportare al femelei.
Estrogenii naturali dup? regnul în care se g?sesc se clasific? în:
estrogeni animali, estrogeni vegetali sau fitoestrogeni ?i estrogeni
minerali.
Estrogenii animali sunt produ?i de ovar prin celulele granuloase ?i teac?
intern? a foliculului galben, corticosuprarenala, placenta, în a doua parte
a gesta?iei ?i testiculul prin epiteliul seminifer.
Din punct de vedere chimic estrogenii sunt 18-C steroide cu un ciclu
aromatic. Substan?a care st? la baza lor este colesterina. Cei mai
importan?i estrogeni naturali sunt 17-beta estradiol, estrona ?i estriolul.
Adev?ratul hormon estrogenic este considerat estradiolul, iar estriolul ?i
estrona sunt produ?i ce rezult? din catabolizarea estradiolului. Estrogenii
circul? în sânge în cantit??i mici în stare liber? sau într-o combina?ie
complex?, sub form? de estroproteine ?i betaproteine. Inactivarea lor se
produce în ficat prin convertire ?i cuplare, fiind legate de acidul
glucuronic ?i sulfuric ?i apoi eliminate prin urin?.
Estrogenii prezint? dou? mari categorii de ac?iuni biologice:
> asupra aparatului genital;
> asupra întregului organism.
Ac?iunile asupra aparatului genital feminin sunt:
o produc hiperemia, hipersecre?ia ?i hiperplazia tractului genital în
stadiul de excita?ie al ciclului sexual;
o sensibilizeaz? miometrul pentru ac?iunea ocitocinei;
o determin? la unele specii dezvoltarea glandei mamare.
Ac?iunile asupra organismului în ansamblu sunt:
o determin? apari?ia caracterelor sexuale secundare;
o determin?, în mod ciclic, modific?rile de comportament sexual
caracteristic reac?iei generale ?i c?ldurilor;
o ac?ioneaz? asupra hipofizei, determinând, în func?ie de
concentra?ia sanguin?, mecanismul secre?iei ciclice de FSH ?i LH.
Sub ac?iunea hormonilor estrogeni sunt influen?ate diferite aspecte ale
metabolismului. Sinergic cu tiroxina, estrogenii regleaz? metabolismul
bazal, care este cel mai activ în timpul stadiului de excita?ie al ciclului
sexual ?i mai cu seam? în timpul ovula?iei.
Terapia cu estrogeni este mult limitat? ast?zi în combaterea
sterilit??ii, deoarece a fost înlocuit? cu o medica?ie mai sigur? ?i mai
pu?in nociv?. Hormonii estrogeni se utilizeaz? pentru combaterea unor forme
de anafrodezie func?ional?, pentru deschiderea cervixului ?i sensibilizarea
uterului pentru ocitocin?, în vederea m?ririi contractilit??ii miometrului
în cazul unor afec?iuni.
Preparatele comerciale care con?in estrogeni naturali sunt: Ginosedol B,
Estradiol, Estrolent etc. Produsele farmaceutice care con?in estrogeni
sintetici sunt: Dietilstilbestrol, Sintofolin, Sinestrol etc.
Efectele secundare ap?rute dup? tratamentul cu estrogeni sunt: chi?tii
ovarieni foliculari, reducerea produc?iei de lapte, inversiunea vaginului.
În cazul unor tratamente prelungite cu estrogeni se produce demineralizarea
oaselor. Estrogenii au, de asemenea, ac?iune cancerigen?.
Estrogenii vegetali (fitoestrogenii) se g?sesc în diferite specii de
trifoi, con?inutul lor fiind diferit în func?ie de specie ?i de perioada de
vegeta?ie. În cantit??i mai mici estrogenii se g?sesc în lucern?, varz?,
porumb, cartofi etc.
Prin consumarea acestor plante, fitoestrogenii ajung în organismul
animal, unde în func?ie de cantitatea lor ?i de frecven?a consumului, pot
avea efecte favorabile sau din potriv? pot duce la tulbur?ri ale
reproducerii.
Animalele p?scute timp îndelungat pe trifoi prezint? diferite tulbur?ri
func?ionale ale aparatului genital (chi?ti ovarieni, hiperplazie glandulo-
chistic? ?i chiar avorturi) ?i tulbur?ri ale lacta?iei.
Hormonii gestageni (progestageni sau progestinele)
Hormonii progestageni se pot clasifica în hormoni naturali (pregnenolon,
progesteron, 20-?-hidroxiprogesteron) ?i hormoni sintetici (Fluorogesto,
Medroxiprogesteron, Melengestrolacetat etc.).
Cel mai reprezentativ gestagen natural este progesteronul. Secre?ia
progesteronului o realizeaz?, în principal, corpul galben; cantit??i mai
mici de progestine sunt secretate de celulele granuloasei foliculare,
testicul, corticosuprarenal? ?i placent? în ultimele dou? treimi ale
gesta?iei.
Biosinteza progesteronului decurge din colesterol. Dup? fenomenul de
ovula?ie are loc formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului
galben, care împreun? cu LTH r?spund de secre?ia de progesteron.
Efectele fiziologice ale hormonilor gestageni constau în ac?iunea lor
specific? asupra SNC, tractului genital femel ?i a glandei mamare. Prin
efectul s?u asupra sistemului nervos central, progesteronul inhib?
manifest?rile psihice caracteristice c?ldurilor, provocate de c?tre
estrogeni; în acest fel, se trece la stadiul luteinic de inhibi?ie, în care
activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Progesteronul preg?te?te
mucoasa uterin? pentru recep?ia ?i nida?ia produsului concep?ional prin
trecerea activit??ii uterine din faza proliferativ? în cea secretorie.
Progesteronul intensific? secre?ia oviductului ?i uterului, scade
cantitatea mucusului cervico-vaginal c?ruia îi cre?te vâscozitatea ?i
astfel îi dispare proprietatea de a fi penetrat de spermi. Endometrul
produce secre?ia de embriotrof. Progesteronul inhib? contrac?iile uterului
?i face s? scad? influen?a ocitocinei asupra miometrului; de asemenea, el
inhib? secre?ia de FSH antihipofizar, fapt care inhib? maturarea unor noi
foliculi ovarieni, iar prin urmare ?i manifestarea c?ldurilor. Prin
sistarea contrac?iilor uterine se asigur? dezvoltarea normal? a produsului
concep?ional.
Progesteronul are rolul principal în desf??urarea normal? a gesta?iei,
asigurând schimburile nutri?ionale ?i gazoase între mam? ?i f?t. Enucleerea
corpului galben gestativ are ca urmare întreruperea gesta?iei.
Progesteronul secretat de corpul galben persistent constituie o frân? în
desf??urarea normal? a mecanismului ciclului sexual.
În sinergism cu estrogenii ?i cu LTH-ul (prolactina), progesteronul
influen?eaz? dezvoltarea glandei mamare, a sistemului canaliculo-alveolar,
precum ?i lactogeneza; concentra?iile mari de gestageni produc un efect
secretor ?i apari?ia de colostru.
O progesteronemie ridicat? inhib? axa hipotalamo-hipofizo-ovarian?, dup?
care urmeaz? o ameliorare a ritmului în secre?ia ciclic? a FSH-LH-ului ?i
ameliorarea consecutiv? a ovula?iei. Pe acest principiu se bazeaz?
inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei, ?i tratamentul unor
disfunc?ii ovariene (chi?ti ovarieni, corpi galbeni cu insuficien??
secretorie etc.). Terapia cu progesteron se face, de asemenea, în
prevenirea mortalit??ii embrionare, avort habitual, iminen?? de avort.
Produsele farmaceutice care con?in progesteron sunt Progesteronul,
Prolutanul, Gestafortinul.
Gestagenii sintetici sunt compu?i de sintez? deriva?i din progesteron;
efectele gestagenilor sunt de zeci de ori mai puternice decât ale
progesteronului natural; se administreaz? în doze mult mai mici ?i se pot
aplica pe cale oral?, parenteral?, sub form? de implante ?i intravaginal.
Gestagenii sintetici sunt folosi?i mai ales pentru inducerea ?i
sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iei la femele, dar ?i în tratamentul unor
tulbur?ri de reproduc?ie.
Au fost preparate mai multe produse farmaceutice sintetice cu ac?iune
progestagen?, cum sunt: Clormadinonacetat (CAP), Medroxiprogesteronacetat
(MAP), Melegestrolul, Eluorogestonacetat (FGA), Acetoxiprogesteron,
Altrenogest, Methallibur etc.
Relaxina
Relaxina este un hormon de natur? proteic? elaborat de ovar (foliculi,
?esut luteal), de placent? ?i de uter. Efectul relaxinei depinde de
prezen?a steroizilor sexuali, care preced? eliberarea acesteia. Relaxina
intensific? hidratarea ?esuturilor moi ale bazinului, având loc o rela?are
a ligamentelor bazinului ?i o infiltrare a articula?iilor înainte de f?tare
?i timpul parturi?iei. De asemenea, relaxina provoac?, în sinergism cu
estrogenii, dilatarea cervixului.
Prostaglandinele
Prostaglandinele sunt substan?e biologic active, derivate ale acidului
prostanoic cu catene lungi nesaturate; ele fac parte din grupul
secre?iilor care ac?ioneaz?, în cantit??i foarte mici, la locul de
producere, unde exist? de altfel ?i substan?e antagonice care le limiteaz?
ac?iunea. Prostaglandinele sunt considerate drept hormoni tisulari, cu rol
de mesageri chimici, dar care în st?rile normale nu p?r?sesc locul de
producere.
Pentru prima dat? (1930), prostaglandinele au fost puse în eviden?? în
lichidul seminal. Denumirea de prostaglandine (PG) a fost dat? de Von
Euler, indicând totodat? ?i natura lor chimic? general?. În 1957 se
reu?e?te cristalizarea ?i purificarea lor. Ulterior se realizeaz? sinteza
chimic? complet?, iar apoi sinteza analogului biologic (1966).
Pe baza structurii chimice prostaglandinele se împart în 4 grupe: PGA,
PGB, PGE ?i PGF.
Distribu?ia prostaglandinelor în ?esuturi variaz? de la o specie la alta.
Astfel, ele au fost g?site în veziculele seminale, creier, m?duva spin?rii,
tiroid?, medulosuprarenal?, rinichi, pulmoni, cordon ombilical ?i lichidul
amniotic. Prostata este îns? foarte s?rac? în prostaglandine.
La nivelul aparatului genital prostaglandinele se g?sesc în cantit??i
însemnate ?i într-o concentra?ie mai mare decât în alte ?esuturi. Ele
ac?ioneaz? în strâns? interrela?ie cu hormonii sexuali. De asemenea,
bog??ia aparatului genital în fibre musculare netede permite s? se
presupun? c? prostaglandinele intervin ?i în stimularea musculaturii
netede, în a?a fel încât mobilitatea ?i contractibilitatea organelor
genitale este dependent? de sistemul prostaglandinic. Prostaglandinele cu o
importan?? clinic? apar?in grup?rilor E2 alfa. În organism PG E2 alfa se
formeaz? la nivelul reticulului endoplasmatic din celulele endometriale, a
veziculelor seminale ?i pulmonare, etc. Prostaglandinele au fost puse în
eviden?? la vac? ?i oaie ?i la nivelul ovarelor, unde intervin în procesele
de metabolism steroidic ?i influen?eaz? în mod direct steroidogeneza. Dar
în timp ce unele prostaglandine stimuleaz? steroidogeneza, altele au o
ac?iune inhibitoare asupra acesteia.
Introducerea pe scar? larg? a prostaglandinelor în practica medicinii
veterinare se bazeaz? în primul rând pe eficacitatea luteolitic? a PG E2
alfa ?i a analogilor ei. PG E2 alfa este un luteolitic pentru majoritatea
speciilor (iap?, vac?, oaie, scroaf?, iepure) cu excep?ia primatelor.
Prostaglandina ajunge din vena uterin? în artera ovarian?, cât prive?te
mecanismul luteolizei se pare c? prostaglandina anihileaz? efectul trofic
al LH-ului asupra ?esutului luteinic. În consecin??, corpul galben se
g?se?te pe de o parte, sub influen?a efectului trofic al LH-ului ?i
prolactinei (LTH), iar pe de alt? parte a factorului litic
(prostaglandina). Spre sfâr?itul ciclului sexual (ex. la oaie din ziua a 13-
14-a) la nivelul ?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea
enzimatic?, se mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor.
Prostaglandina E2 alfa are nu numai un efect luteolitic ci ?i un puternic
efect acitocic. Prostaglandina E2 alfa intervine ?i în dehiscen?a
folicular?.
Con?inutul ridicat în prostaglandine al spermei pune problema existen?ei
unui raport dintre concentra?ia spermei în prostaglandine ?i fertilitatea
masculului. De asemenea corela?ii între prezen?a spermiilor anormali ?i
concentra?ia sc?zut? a spermei în prostaglandine.
Prezen?a prostaglandinelor în sperm? este corelat? cu interven?ia lor în
procesul de migrare a ovulelor în tractul genital. Prostaglandinele E1 alfa
?i E2 alfa contract? toate segmentele oviductului, în timp ce
prostaglandina E3 le relaxeaz?.
Efectul luteolitic ?i acitocic constituie baza farmacodinamic? a
utiliz?rii prostaglandinei E2 alfa în reproduc?ia normal? ?i patologic?.
Indica?iile terapeutice cu prostaglandine E2 alfa ?i analogii acesteia
(Dinaprost, Cloprostenol, Eluoprostenol, Tiaprost, Prostalen, Lutalyse,
Estrumat, Enzaprost, Oestrophan etc.) în reproduc?ie presupun existen?a
unui corp galben (CL) bine organizat, func?ional. Astfel, la vac?,
utilizarea prostaglandinelor se face în condi?iile existen?ei unui CL
ciclic la cel pu?in 5 zile ?i maximul 16 zile; a unui CL de gesta?ie pân?
la luna a 5-a sau a unui CL persistent.
La femele, prostaglandinoterapia se face în urm?toarele cazuri:
. pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor;
. în c?ldurile lini?tite (silan?ioase) indiferent de stadiul ciclului
sexual. În cazul în care la data aplic?rii prostaglandina E2 alfa
exist? un CL func?ional, la 24 ore dup? tratament se constat? o
sc?dere a nivelului progesteronului, iar dup? 1-2 zile apar c?ldurile.
Dac? dup? 10-11 zile nu apare stadiul de excita?ie sexual?, se
administreaz? o alt? doz? de prostaglandine, iar femela va fi
îns?mân?at? dup? 72-96 ore de la tratament, indiferent dac? manifest?
sau nu c?lduri;
. în cazul corpului galben persistent;
. pentru tratamentul chi?tilor ovarieni luteolitici ?i al chi?tilor
corpului galben;
. pentru tratamentul endometritelor cu CL ?i a piometrului cu corpi
galbeni persisten?i;
. pentru provocarea avortului, care reu?e?te în prima jum?tate de
gesta?ie. Avortul se produce în 3-6 zile dup? administrarea
prostaglandinei, în cazul f?tului mumifiat sau macerat fiind necesar
s? asociem un tratament cu estrogeni;
. inducerea parturi?iei.
Ovogeneza
Procesul complex de formare ?i maturare a ovulelor în ovare poart?
denumirea de ovogenez?. Pentru a deveni apt? pentru fecunda?ie, celula
sexual? femel? parcurge din stadiul de ovogonie pân? la stadiul de gamet
matur trei perioade succesive: de multiplicare, de cre?tere ?i de maturare.
Dup? realizarea diferen?ierii sexuale a produ?ilor de concep?ie care se
produce la 45 zile la taurine, 35 zile la ovine ?i 30 zile în cazul
fetu?ilor porcini ?i de la carnivore, are loc invaginarea epiteliului
germinativ în parenchimul ovarian. Celulele germinative sunt de dou?
tipuri: celulele mai mari care se multiplic? activ ?i dau na?tere
ovogoniilor, ?i celule mai mici, din care se vor forma celulele foliculare.
Perioada de multiplicare mitotic? a ovogoniilor are loc între 45-110 zile
de gesta?ie la taurine, 35-90 zile la ovine, 30 zile de gesta?ie – 7 zile
postnatal la suine ?i 32 zile de gesta?ie – 37 zile dup? na?tere la pisic?.
Dup? aceast? perioad? ovogoniile se înconjoar? cu un strat de celule
foliculare formând foliculii primordiali. La suprafa?? acest grup de celule
este acoperit cu o capsul? conjunctiv? fin?. Ovogonia prezint? forma?iunile
tropice ale oric?rei celule: citoplasm?, aparat Golgi, mitocondrii, nucleu
?i unul sau mai mul?i nucleoli. În perioada natal? ?i perinatal? (la unele
specii) se formeaz? întreag? rezerv? de celule sexuale pentru toat? via?a.
La na?tere num?rul ovogoniilor, (adic? al foliculilor primordiali) în cele
dou? ovare variaz? între 60000-200000 ?i chiar mai mult, în func?ie de
specie. Ovogoniile pot r?mâne în acest ultim stadiu mai mul?i ani, dac?
foliculii care le cuprind nu se dezvolt?. Marea majoritate a ovogoniilor ?i
ovocitelor, îns?, degenereaz? ?i dispar perinatal. Atrezia folicular? este
un proces fiziologic care diminueaz? marcat num?rul foliculilor ovarieni
pân? la pubertate ?i într-un ritm mai moderat dup? aceasta.
Perioada de cre?tere începe odat? cu instalarea maturit??ii sexuale ?i
continu? pe tot parcursul perioadei genitale din via?a femelei. Ovocitul se
m?re?te progresiv în volum pe contul citoplasmei ?i se mai înconjoar? cu un
strat de celule foliculare, care formeaz? coroana radiat?. Concomitent,
partea periferic? a citoplasmei se înt?re?te, alc?tuind membrana vitelin?.
Celulele foliculare ale coroanei radiate secret? o mas? gelatinoas?,
înconjurând membrana vitelin? cu una pelucid? (transparent?). Între aceste
membrane se formeaz? spa?iul perivitelin. Prin urmare, ovocitul în perioada
de cre?tere este delimitat la exterior de membrana vitelin?, în jurul
c?reia se g?se?te o alt? membran? – zona pelucid?. În afara zonei pelucide,
ovocitul este înconjurat de celulele foliculare dispuse radiar, care la un
loc formeaz? coroana radiat?. A?a forma?iuni sunt situate în ovar mai
profund decât foliculii primordiali ?i se numesc foliculi secundari.
În procesul de cre?tere au loc schimb?ri complicate în nucleul
ovocitului, legate de preg?tirea c?tre prima reduc?ie în perioada de
maturare. Are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare, num?rul
c?rora cre?te considerabil, formând stratul granulos, unic. Stratul
granulos este acoperit cu o capsul? din ?esut conjunctiv, numit? teac?
folicular?. Teaca folicular? este constituit? din dou? straturi: extern –
fibros ?i intern – vascular. Celula sexual? femel?, la acest stadiu de
dezvoltare, cap?t? denumirea de ovocit de ordinul I.
Sub ac?iunea hormonului de stimulare folicular? (FSH) celulele foliculare
ale stratului granulos secret? lichidul folicular, care con?ine estrogeni
(foliculin?) – hormoni sexuali feminini. Foliculul treptat se m?re?te în
volum. Pe m?sura acumul?rii, lichidul folicular împinge ovocita ?i
straturile de celule foliculare spre periferia foliculului. Aglomerarea
acestor celule ce înconjoar? ovocitul de ordinul I formeaz? discul proliger
(cumulus proliger). Se formeaz? foliculul ter?iar, caviar (foliculul de
Graaf). (Fig.)
În foliculul ter?iar, ovocitul de ordinul I intr? în stadiul de maturare.
Pentru a deveni apt pentru fecundare, ovocitul sufer? modific?ri
calitative, cu restructurarea nucleului ?i protoplasmei, înso?ite de odu?
transform?ri succesive de matura?ie.
Prima diviziune de matura?ie const? în diviziunea heterotropic? ?i
reduc?ional? a ovocitului de ordinul I, din care rezult? ovocitul de
ordinul doi ?i primul globul polar. Fiind o diviziune meiotic?, num?rul de
cromozomi al celulelor fiice este redus la jum?tate (haploid). Globulul
polar este împins în spa?iul perivitelin. Aceast? diviziune are loc cu
pu?in înaintea ovula?iei sau imediat dup? aceasta.
Ovula?ia reprezint? procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin
dehiscen?a folicular?, urmat? de captivarea gametului de c?tre pavilionul
trompei.
Mecanismul neuro-endocrin al ovula?iei explic? fenomenul de dehiscen??
folicular? prin influen?a hormonului antehipofizar LH în dipolimerizarea
enzimatic? a acidului hialuronic ?i condroitinsulfuric, existen?i în
?esutul periovular, în lichidul folicular ?i în tecile folicului. Prin
aceast? depolimerizare substan?ele respective devin intens hidrofile, ceea
ce face s? creasc? presiunea hidrostatic? intrafolicular?. Ruperea tecilor
foliculare la nivelul stigmei se datoreaz? unei enzime proteolitice din
lichidul folicular – colagenazei, care ac?ioneaz? la acest nivel. Pere?ii
foliculari au o rezisten?? sc?zut? ?i datorit? congestiei ?i stazei
venoase..
În stadiul urm?tor ovocitul de ordinul doi sufer? o a doua diviziune de
matura?ie care are loc în treimea superioar? a ovocitului, în momentul
p?trunderii spermiului în citoplasma gametului feminin.
În rezultatul acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezult?
ovulul matur ?i al doilea globul polar.
Ovulul matur se prezint? ca o celul? voluminoas?, cu nucleu mare ?i cu
citoplasma bogat? în substan?e nutritive de rezerv?. Diametrul ovulului
variaz? la mamifere între 150-200?m în func?ie de specie.
Ciclul sexual
Începând cu apari?ia pubert??ii ?i pân? la climacterium activitatea
reproductiv? a femelelor prezint? o ritmicitate caracteristic? fiec?rei
specii.
Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie
de modific?ri morfologice ?i fiziologice ale aparatului genital ?i de
comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de
excita?ie sexual? pân? la altul reprezint? ciclul sexual. Un ciclu sexual
cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de c?lduri ?i prima zi a
fazei urm?toare.
Durata ciclului sexual depinde de specie, ras?, clim?, alimenta?ie,
între?inere, exploatare, individ.
Caracterul de ritmicitate al ciclului sexual este indus genetic. La unele
specii, ciclurile sexuale se succed frecvent ?i pe tot parcursul anului, pe
când alte specii manifest? într-un an doar unul sau dou? cicluri sexuale.
Astfel, dup? caracteristicile frecven?ei manifest?rii ciclurilor sexuale
femelele animalelor se împart în:
* policiclice;
* diciclice;
* monociclice.
La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed în tot timpul anului.
Din aceast? grup? fac parte: taurinele, suinele ?i unele rase de cai ?i oi.
La femelele diciclice se întâlnesc, de obicei, dou? cicluri sexuale în
timpul unui an (la c??ea, pisic?).
Monociclicitatea este caracteristic? pentru femelele s?lbatice ?i
c??elele din unele rase care prezint? un singur ciclu sexual pe an.
Între animalele mono- ?i policiclice exist? femele care manifest?
policiclicitate sezonier?, caracterizat? prin succesiunea mai multor
cicluri sexuale în sezoanele de mont?: prim?vara sau (?i) toamna (oaia,
iapa).
Sezonul de reproduc?ie este perioada când intensitatea de manifestare a
func?iei sexuale este mai accentuat?.
Func?ia de reproduc?ie la oaie se manifest? în special în sezonul de
toamn?, între lunile septembrie ?i decembrie, cu excep?ia raselor merinos
de Australia, Romanov ?i cele de carne engleze?ti, la care ciclul sexual se
poate manifesta tot timpul anului.
La iepe ciclurile sexuale sunt mai intense în sezonul de prim?var? ?i
toamn?, îns? sezonul optim pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense
este cel de prim?var?, începând cu lunile martie, aprilie, mai.
Reproduc?ia sezonier? este controlat? de epifiz?, gland? endocrin? ce
secret? melatonin?, responsabil? de apari?ia pubert??ii ?i de modelarea
produc?iei de FSH, LH ?i LTH. Fotoperiodicismul are un efect inductiv
Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5
|