Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

seminale. Celulele Sertoli au un rol de nutri?ie a celulelor seminale,

constituie un suport, оndeplinesc o func?ie fagocitar? a resturilor

celulare ?i secret? estrogeni.

Celulele seminale se g?sesc оn celulele Sertoli, cele mai pu?in evoluate

(spermiogoniile) c?tre baza epiteliului ?i cele mai evoluate spre lumenul

tubului seminifer.

Linia seminal? din celulele Sertoli este reprezentat? de spermiogonii,

spermiocite primare ?i secundare, spermide ?i spermi.

Canalul epididimar. Toate conurile eferente se unesc оntr-un canal

flexuos, lung, care contureaz? baza structural? a epididimului.

Epididimul (epididymis) este un organ alungit, prezint? trei forma?iuni:

capul, corpul ?i coada.

La taur, berbec ?i ?ap epididimul prezint? un cap foarte dezvoltat ?i

turtit, care acoper? extremitatea superioar? a testiculului. Corpul

epididimului ader? mult la marginea posterioar? a testiculului. Coada

epididimului, aderent? la extremitatea inferioar? a gonadei, formeaz? un

apendice rotunjit ?i se deta?eaz? de testicul. Aceast? form? a cozii

epididimului, la rumeg?toare, permite rezec?ia оn scopul cre?rii masculilor

genitostimulatori.

La arm?sar, vier ?i cвine epididimul acoper? marginea dorso-lateral? a

testiculului. Coada epididimului la aceste specii (vier ?i cвine) este

dispus? la polul postero-superior al gonadei.

Capul epididimului este reprezentat de conurile eferente care se unesc

оntr-un canal flexuos – canalul epididimar (ductus epididymis).

Canalul epididimar, foarte flexuos, constituie baza structural? a

corpului epididimar ?i este lung de 7-8m la berbec, 40-50m la taur, 70-80m

la arm?sar ?i 64m la vier. Pe m?sur? ce se apropie de coada epididimului,

flexiunile sunt mai pu?ine, iar lumenul devine mai larg, astfel оncвt

canalul epididimar devine un adev?rat depizit pentru spermi, 76% din

ace?tia g?sindu-se оn coada epididimului.

Canalul epididimar, оn afara func?iei de transport ?i depozitare, asigur?

maturarea. Procesul de maturare are loc оn medie 7-9zile.

Canalul epididimar este format dintr-un epiteliu pseudostratificat ciliat

ce se g?se?te pe o membran? bazal? sub care se observ? o lam? sub?ire de

?esut conjunctiv. Musculoasa este reprezentat? de un strat muscular neted

circular, care devine mai gros spre coada epididimului. Celulele

epiteliului epididimar au un rol secretor.

La nivelul cozii epididimului canalul epididimar se l?rge?te ?i, f?r? o

delimitare precis?, trece оn canalul deferent, care intr? оn compozi?ia

cordonului testicular.

Cordonul testicular (funiculus spermaticus), este organul de suspendare

al gonadei mascule ?i este format din artera ?i vena testicular?, filete

nervoase, cremasterul ?i canalul deferent. Este acoperit оn totalitate de

peritoneul visceral. Lungimea cordonului testicular variaz? оn raport cu

specia animalelor ?i pozi?ia testiculelor. Astfel, la rumeg?toare,

funiculul testicular este relativ lung, iar la cabaline – scurt. Vierul,

cвinele ?i iepurele au un cordon testicular lung.

Canalul deferent (ductus deferens) este un conduct lung, aproape

rectiliniu, care ia na?tere la nivelul cozii epididimului din canalul

epididimar, f?r? o delimitare precis?, trece pe la nivelul marginii

epididimare a testiculului, particip? la formarea cordonului testicular ?i

p?trunde оn cavitatea abdominal? prin inelul inghinal superior, orientвndu-

se spre gвtul vezicii urinare ?i deschizвndu-se оn uretr?.

Canalul deferent are trei por?iuni: funicular?, abdominal? ?i pelvian?.

Оn zona dorsal? a vezicii urinare, la taur, berbec, ?ap ?i arm?sar canalul

deferent formeaz? o dilata?ie alungit? (ampula ductus deferentis) cu o

lungime de 12-15cm ?i diametrul de 4-8mm. La taur u?or se palpeaz? prin

explora?ie transrectal?. Aceast? forma?iune lipse?te la vier ?i este redus?

ca volum la cвine. La taur, berbec ?i ?ap ampulele deferen?iale servesc ca

rezervor pentru acumularea spermiilor оn perioada excita?iei sexuale ?i,

prin masajul lor, se poate provoca ejacularea. Histologic canalul deferent

prezint? o mucoas? c?ptu?it? cu celule de tip glandular (la vier lipsesc),

un strat muscular ?i o seroas?. Celulele glandulare elimin? un secret care

se оnl?tur? la spermi оn timpul ejacul?rii.

Canalul ejaculator. Este por?iunea terminal? a c?ilor genitale propriu-

zise ?i rezult? din unirea extremit??ii caudale a canalului scurt de cв?iva

milimetri ?i lipse?te la speciile care nu au glande seminale (carnivore,

roz?toare). Fiecare canal ejaculator se deschide la nivelul unui pliu

longitudinal al mucoasei uretrale.

Uretra este un conduct comun al aparatului genital ?i celui urinar;

uretra la mascul are dou? por?iuni: uretra intrapelvin? ?i uretra

extrapelvin?.

Por?iunea intrapelvin? este delimitat? anterior de gвtul vezicii urinare

?i, posterior, de arcada ischiatic?. Se g?se?te pe plan?eul bazinului ?i

este оn contact strвns cu glandele anexe ale aparatului genital.

Peretele uretrei pelvine este format din mucoas?, stratul vascular

(cavernos) ?i musculoas?. Stratul cavernos este structurat dintr-un plex

bogat de vene foarte ramificate ce prezint? un adev?rat ?esut erectil. Оn

?estutul conjunctiv dintre vene se g?sesc numeroase fibre musculare netede.

Оn timpul excita?iei sexuale corpul cavernos se umple cu sвnge, se umfl?

?i, ca rezultat, lumenul uretrei se l?rge?te, оnlesnind deplasarea spermei.

Por?iunea extrapelvin? sau uretra penian? se оntinde de la arcada

ischiatic? pвn? la vвrful penisului, unde se deschide prin meatul urinar.

Glandele anexe ale aparatului genital mascul

Aparatul genital mascul este dotat cu o serie de glande cu secre?ie

extern?, care asigur? prin produsul lor formarea spermei. Aceste glande, оn

cea mai mare parte, sunt a?ezate la nivelul uretrei intrapelvine: glandele

seminale, prostata ?i glandele bulbo-uretrale.

Оn peretele uretrei peniene se g?sesc o serie de glande mici, glandele

lui Littre.

Glandele anexe ale aparatului genital mascul sunt endocrine dependente.

Se dezvolt? la pubertate ?i involueaz? foarte mult dup? castrare.

Glandele seminale (glandulae vezicularis) sunt forma?iuin pare a?ezate pe

de o parte ?i de alta a canalelor deferente, deasupra gвtului vezicii

urinare (lipsesc la carnivore ?i roz?toare).

La arm?sar glandele seminale au aspectul unor pungi piriforme lungi de 10-

15cm ?i cu un diametru ce poate atinge lungimea de 3-6cm. La taur glanda

este foarte doselat?, de culoare cenu?ie, lung? de 12-15cm, lat? de 3-4cm

?i groas? de 2-3cm; la berbec ?i ?ap glandele seminale au lungimea de 4-5cm

?i respectiv – 3-4cm. La vier glanda seminal? este cea mai voluminoas?

dintre glandele accesorii ale aparatului genital (12-15cm оn lungime).

Peretele glandei seminale este format din trei straturi: mucoasa,

musculoasa ?i adventicea.

Glandele reprezint? o larg? cavitate central?, c?ptu?it? cu un epiteliu

cu numeroase cripte оn care se deschid glandele de tip tubulo-alveolar.

Musculoasa este format? din dou? straturi foarte fine de fibre musculare

netede (intern circular ?i extern longitudinal) ?i are rolul de a elimina

secre?ia.

Adventicea este reprezentat? de un strat sub?ire de ?esut conjunctiv ?i

con?ine o serie de microganglioni simpatici.

Glanda prostat? (gl. prostata) este o forma?iune impar?, prezent? la

toate speciile, a?ezat? оn fa?a cranio-dorsal? a uretrei intrapelvine.

Glanda este format? din corpul prostatei (fac excep?ie berbecul ?i ?apul)

?i por?iunea diseminat? (cu excep?ia arm?sarului). La arm?sar prostata,

foarte bine dezvoltat?, este de culoare galben? ?i formeaz? doi lobi

laterali volumino?i (5-8cm lungime, 3-5cm l??ime) ?i un istm. La taur

corpul prostatei este redus, lung de 1,5cm, lat de 3-4cm ?i gros de 1,5cm;

por?iunea diseminat?, gland? de tip tubulo-alveolar, se оntinde pe toat?

lungimea uretrei pelvine. La berbec ?i ?ap glanda este reprezentat?

exclusiv prin tubulo-acinii disemina?i radial оn peretele uretrei. La vier

prostata este format? dintr-un corp prostatic foarte mic 2-3cm ?i 25g

greutate) ?i o por?iune diseminat?.

Prostata о?i vars? con?inutul оn uretr? prin intermediul a 10-20canale

excretoare.

Glandele bulbouretrale (gl. bulbourethralis) sunt pare, de form? ovoidal?

?i se g?sesc de o parte ?i de alta a uretrei, imediat оnaintea arcadei

ischiatice. Lipsesc la cвine. La arm?sar ?i taur glanda bulbo-uretral? este

de m?rimea unei nuci (2,8-3cm) оn lungime ?i 1,8-2cm оn grosime). Palpa?ia

acestor glande prin traversul rectului e imposibil?, deoarece sunt

acoperite de mu?chiul bulbo-cavernos. La berbec ?i ?ap glandele

bulbourentrale sunt de 2-2,5 ori mai mici. Glanda bulbo-uretral? este

foarte dezvoltat? la vier. Are form? conic?, turtit? dorso-ventral ?i se

оntinde de la arcada ischiatic? pвn? la vвrful vezicii seminale (are 12-

18cm оn lungime, 3-5cm оn l??ime ?i 2-3cm оn grosime). Greutatea glandei

este de 150-200g. La arm?sar, taur, berbec ?i ?ap secre?ia bulbo-uretral? e

de o consisten?? apos-seroas?. La vier consisten?a este vвscoas?. Canalele

excretorii se deschid оn canalul uro-genital.

Penisul (penis) sau organul copulator al masculului este alc?tuit din

r?d?cin?, corp ?i gland penian.

R?d?cina penisului este alc?tuit? din dou? ramuri (bra?e), care se inser?

pe jum?tatea corespunz?toare a arcadei ischiatice ?i este acoperit? de

mu?chiul ischiocavernos.

Ramurile, unindu-se, dau na?tere corpului penian. Corpul penisului are o

form? rectilinie (la rumeg?toare ?i suine prezint? o dubl? inflexiune – S-

ul penian) ?i este orientat оnainte, printre coapse pвn? la regiunea

ombilical? (la motan ?i iepuroi penisul este orientat caudal).

Corpul penian, constituit din corpul cavernos, uretr? ?i corpul spongios

al uretrei, are o form? cilindric?, u?or turtit? lateral. Se afl? оn raport

cu marginea sa superioar?, cu peretele ventral al bazinului ?i abdomenului.

Marginea sa inferioar? este rotunjit? ?i ad?poste?te uretra spongioas?,

acoperit? оn totalitate de mu?chiul bulbocavernos la arm?sar ?i numai

par?ial la celelalte specii.

La exterior corpul penisului este acoperit de o tunic? fibroas? –

albugineea, sub care se g?sesc doi corpi cilindrici caverno?i, delimita?i

de un sept penian conjunctiv. Septul penian este complet la carnivore ?i

iepure ?i incomplet sau perforat de numeroase orificii la celelalte

mamifere domestice. Оn ?an?ul ventral se afl? uretra ?i corpul spongios

periuretral.

Ca structur? histologic?, corpul cavernos este dotat cu o albuginee

extern? groas?, format? din fibre colagene ?i elastice, dispuse оn dou?

straturi: circular intern ?i longitudinal extern. Din albuginee ?i septum

se deta?eaz? trabecule care formeaz? cavit??i (caverne) c?ptu?ite cu un

endoteliu. Cavit??ile trabeculare, mici la periferia corpului cavernos ?i

lungi оn profunzime, sunt interpuse оntre arterele aferente ?i unele

aferente, endoteliul lor fiind o continuare a endoteliului vascular.

Corpul spongios al penisului (?esutul spongios uretral) este dispus оn

jurul uretrei, fiind оmbr?cat de o albuginee fin? care con?ine, pe fa?a sa

intern?, fibre musculare netede dispuse circular. Cavit??ile sanguine sunt

delimitate de trabecule conjunctive constituite din fibre elastice, celule

musculare netede ?i fibre rare de colagen ?i sunt c?ptu?ite la interior de

un endoteliu. Ele se deschid оn plexul venos al mucoasei uretrale.

Raportul dintre cavernele ?esutului erectil ?i scheletul conjunctiv

trabecular al corpului cavernos determin? dou? tipuri de penis: tipul

fibroelastic ?i tipul cavernos-muscular.

Tipul de penis fibro-elastic este caracterizat prin dominarea scheletului

trabecular conjunctiv ?i a unei albuginei groase, pu?in extensibil?.

Penisul este lung, formeaz? o flexur? sigmoidal?, are o rigiditate sporit?,

iar erec?ia este asigurat? de desfacerea S-ului penian (rumeg?toare,

suine).

Penisul de tip cavernos-muscular are un ?esut cavernos mai dezvoltat ?i o

albuginee mai sub?ire. Structurile erectile оn stare de repaus sunt moi ?i

compresibile, iar оn timpul erec?iei penisul devine dur, se alunge?te ?i se

m?re?te оn volum.

Extremitatea anterioar? a penisului constituie glandul (capul penisului)

?i este reprezentat de o forma?iune mai mult sau mai pu?in evident? (оn

func?ie de specie), delimitat? de restul penisului printr-o u?oar?

strangula?ie, colul glandului. Uretra, care se deschide la polul apical al

capului penisului, la unele specii prezint? o prelungire - processus

uretrae.

La arm?sar penisul are forma cilindric?, cu o lungime de 50-60cm оn

repaus ?i 80-90cm оn erec?ie; diametrul оn repaus este de 4-6cm, iar оn

erec?ie poate ajunge la 8-10cm. Por?iunea liber? a penisului este acoperit?

de un tegument sub?ire, de culoare neagr? sau marmorat?; la baza cavit??ii

furoului formeaz? un pliu circular – inelul prepu?ial.

Glandul este bine dezvoltat, prezint? un corp cavernos desinest?t?tor, de

aspectul unei ciuperci, devine foarte voluminos оn erec?ie. Оn cazul оn

care erec?ia glandului se produce оnaintea intromisiunii, aceasta nu mai

poate avea loc din cauza dimensiunii exagerate a glandului. Glandul este

separat de restul por?iuini libere printr-un col evident ?i prezint?

circular o margine proeminent? – coroana glandului. Pe partea sa anterioar?

se g?se?te o adвncitur? – fosa glandului, оn care se g?se?te por?iunea

terminal? a uretrei – procesul uretral, lung de 2-2,5cm.

Penisul taurului este lung de 100-170cm, dar este sub?ire оn compara?ie

cu cel al arm?sarului. Оnainte de a se angaja оntre bursele testiculare,

formeaz? o dubl? inflexiune – "S"-ul penian, pe curbura inferioar? a c?ruia

se ata?eaz? cei doi mu?chi netezi retractori ai penisului.

La taur, pe gвtul glandului, slab dezvoltat, este un ligament, care este

orientat c?tre capul penisului, оn stвnga. Procesul uretral nu dep??e?te

glandul penian.

La berbec ?i ?ap glandul este mai bine dezvoltat, asimetric ?i prezint?

la nivelul gвtului doi tuberculi. Uretra dep??e?te mult glandul (cu 3-4cm),

formвnd un apendice vermiform.

Glandul la ?ap are numai un tubercul stвng, iar apendicele vermiform este

mai scurt.

Penisul la vier este lung de 50-60cm, de tipul fibro-elastic, formeaz?

"S"-ul penian, dar acesta este situat оnaintea burselor testiculare.

Por?iunea liber? a penisului, lipsit? de gland, este u?or ascu?it? ?i

r?sucit? spre stвnga, оn form? de sfredel. Aceast? structur? faciliteaz?

p?trunderea penisului printre papilele cervixului scroafei. Оn timpul

actului coital, ejacularea efectuвndu-se intrauterin.

Organul copulator al cвinelui prezint? deosebiri esen?iale. Este lung de

15-20cm, por?iunea liber? reprezentвnd cam jum?tate din lungimea total?.

Corpul cavernos, baza anatomic? a por?iunii fixe a penisului, are o form?

conic?, cu un ?an? ventral оn care se g?se?te uretra, un rafeu longitudinal

complet (doi corpi caverno?i). La nivelul por?iunii libere, corpul cavernos

este оnlocuit de osul penian cu lungimea de 8-12cm, care are form? conic?,

este prev?zut cu un jgheab longitudinal ventral pentru uretr? ?i se termin?

anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pвn? la vвrful penisului. Osul

penian este acoperit оn totalitate de expansiunea ?esutului erectil

(spongios) al uretrei care formeaz? un gland foarte dezvoltat. Glandul se

оngusteaz? la mijloc, formвnd astfel partea anterioar?, parte alungit? a

glandului, ?i partea posterioar?, bulbii glandului.

Bulbii glandului sunt foarte dezvolta?i ?i intrarea lor оn erec?ie, dup?

intromisiune, asigur? (al?turi de contrac?ia musculaturii vestibulului

vaginal al femelei), prelungirea actului coital.

Vвrful glandului este ascu?it, orientat оn jos, sub el se deschide

uretra.

Prepu?iul sau furoul (praepu?ium) la taur, berbec, ?ap, vier ?i cвine

prezint? o cut? a pieii abdomenului оn care este ad?postit? por?iunea

liber? a penisului. Are forma unei cavit??i tubulare, prev?zut? la

extremitatea cranial? cu o deschidere circular? – orificiul prepu?ial, iar

la cea posterioar? – оnchis?, ca un fund de sac. Ca structur?, prepu?iul

este format din tegumentul extern, prezentat de pielea regional?; la unele

specii are un smoc de p?r la orificiul prepu?ial (taur, vier). Tegumentul

intern, prezentat de foi?a parietal? ?i foi?a visceral? оntre piele ?i

mucoas?, este bogat оn glande sebacee modificate. Caudal cavit??ii

prepu?iale, foi?a parietal? trece оn foi?a visceral?, lipsit? de forma?iuni

glandulare, care оmbrac? penisul. Aceast? foi?? este foarte fin? ?i face

glandul penian foarte sensibil.

La vier furoul este un canal оngust, adвnc; se deschide printr-un

orificiu strвmt prev?zut cu un smoc bogat de p?r. Aproximativ la jum?tatea

sa prepu?iul prezint? o structur?, care-l оmparte оn dou?. Compartimentul

posterior este simplu cilindric ?i оn el se g?se?te por?iunea liber? a

penisului. Compartimentul anterior se prezint? cu o cavitate mai larg?,

care printr-un orificiu comunic? cu dou? diverticule largi (diverticulum

praeputii).

La majoritatea speciilor (taur, berbec, ?ap) prepu?iul este prev?zut cu

mu?chi protractori ?i mu?chi retractori. Mu?chii prepu?iali protactori

(craniali) sunt dispu?i la nivelul ostiumului prepu?ial, оntre tunica

abdominal? ?i piele, aderвnd la aceasta, de o parte ?i de alta a

ombilicului. Dup? actul sexual acestea asigur? revenirea prepu?iului оn

pozi?ie de repaus.

Retractorii pornesc din zona orificiului furoului, se orienteaz? caudal

?i trec pe deasupra burselor оn tunica dartoic?. Prin contractarea lor

sincron? se descoper? por?iunea liber? a penisului.

La arm?sar, prepu?iul are o structur? mai complicat?. El prezint? un sac

dublu din care se disting prepu?iul intern ?i extern, care sunt

constitui?i, la rвndul lor din tegumentul extern ?i intern.

Fiziologia aparatului genital mascul

Spermatogeneza

Testiculul este un organ care оndepline?te dou? func?ii: una gametogen?,

de a genera game?i masculini, ap?i pentru fecunda?ie ?i alta – endocrin?,

de elaborare a hormonilor sexuali masculini (androgeni), care au rol

important оn ini?ierea ?i men?inerea caracterelor sexuale secundare ?i a

activit??ii sexuale.

Gonadele masculine se formeaz? оn perioada embrio-fetal? ?i continu? s?

se dezvolte lent pвn? la apari?ia maturit??ii sexuale. Game?ii, ap?i pentru

fecunda?ie, se vor forma numai odat? cu instalarea pubert??ii.

Unitatea func?ional? a testiculului este tubul seminifer. Acesta este

delimitat de o membran? bazal? pe care se g?se?te epiteliul seminal.

Epiteliul seminal este format din celulele germinative, care prin diviziune

vor da na?tere spermiogoniilor, ?i din celulele Sertoli. Celulele Sertoli

au o dispozi?ie sinci?ial? (o delimitare pu?in vizibil?) ?i o baz? larg? de

implantare pe membrana bazal?, fiind desp?r?ite de grupuri dense de

celulele germinative; au o citoplasm? bogat? оn incluziuni, reprezentвnd

componentele de sus?inere ?i nutri?ie pentru celulele liniei seminale.

Celulele germinative se g?sesc оntr-o continu? diviziune. La apropierea

pubert??ii activitatea de multiplicare celular? se intensific?, astfel la

apari?ia maturit??ii sexuale оncepe formarea spermiilor.

Spermiogeneza este un proces complex care asigur? formarea spermiilor din

spermiogonii, incluzвnd spermiocitogeneza, sau formarea spermiocitelor

primare ?i secundare ?i aprimiatomorfogeneza care const? оn formarea

spermatozoidului fertil din spermida imatur?.

Оntregul proces de gametogenez? se desf??oar? оn patru perioade (de

multiplicare, cre?tere, formare ?i maturare), celula sexual? trecвnd prin

fazele de spermatogonie, spermatocit de ordinul I ?i II, spermid? ?i

spermiu matur.

Diferite faze ale spermiocitogenezei pot fi urm?rite la examenul

histologic al sec?iunilor transversale ale tubilor seminiferi, mai ales оn

perioada sezonului de reproducere. Pe membrana bazal? a tubului seminifer

se observ? celulele liniei seminale (germinative), avвnd ca elemente de

baz? spermiogoniile; acestea provin din celulele germinative care оnainte

de pubertate dau na?tere prin diviziuni mitotice la spermogonii pr?foase ?i

apoi crustoase, care formeaz? spermiocitele de ordinul I. Ele о?i m?resc

dimensiunile, la sfвr?itul evolu?iei ?i devin elementele celulare cele mai

voluminoase de pe linia seminal?. Pвn? la acest stadiu, mitozele se

realizeaz? ecua?ional, adic? fiecare cromozom se dedubleaz?, fapt care

conduce la ob?inerea a dou? celule fiice echivalente cu celula mam?.

Diviziunea prin care un spermatocit de ordinul I d? na?tere la dou? de

ordinul II este reduc?ional? (de maturare); fiecare cromozom din perechea

existent? оn celula mam? rece оn celulele fiice, ele avвnd un num?r haploid

de cromozomi.

Spermatoci?ii de ordinul II sufer? o nou? diviziune mitotic?,

gomeotipic?, dar cu num?r haploid de cromozomi; Ѕ dintre celule au

cromozomul X ?i Ѕ cromozomul Y al sexului. Transformarea spermiocitului de

ordinul II оn spermatide marcheaz? debutul fazei de formare sau de

spermatomorfogenez?.

Spermatidele sunt ini?te celule mici, rotunde. Morfogeneza are loc оn

prelungirile protoplasmatice ale sinci?iilor Sertoli – celule de sus?inere,

cu func?ie nutritiv? ?i endocrin?. Celulele Sertoli sunt bogate оn glucoz?,

acizi amina?i ?i vitamine (A, E, complexul B) – substan?e care, probabil

sunt folosite оn perioada de formare. Fiecare celul? sertoli cuprinde

concomitent 8-12 spermide. Prin transform?ri complicate, din spermide se

formeaz? spermatozoizi. Acest proces are loc оn felul urm?tor. Nucleul

spermatidei, voluminos ?i hipercromatic, migreaz? spre unul din polii

celulei ?i formeaz? capul; idiosomul prin partea sa central? formeaz?

acrozomul care acoper? nucleul spermatozoidului. Citoplasma se alunge?te оn

sens opus. Din centrozomi se formeaz? doi centrioli (distal ?i proximal) ?i

elementele axiale ale spermatozoidului, iar din mitocondrii – elementele

spiralate. Citoplasma se condenseaz? de-a lungul piesei intermediare. La

nivelul gвtului r?mвne o cantitate redus? de citoplasm? – pic?tura

protoplasmatic?, care va dispare оn procesul de maturare a

spermatozoidului. La sfвr?itul acestei faze spermatozoizii sunt implanta?i

оn sinci?iul sertolian, avвnd cozile libere spre lumenul tubului seminifer.

La оncheierea spermatogenezei, celulele spermatice, care erau sus?inute

de sinci?iul Sertoli, prin secre?ia de hialuronidaz?, se desprind ?i cad оn

lumenul tubilor seminiferi. Celulele epiteliului seminifer secret? un

lichid abundent care antreneaz? spermatozoizii ?i оi transport? spre

re?eaua testicular? ?i conurile eferente care оndeplinesc o absorb?ie a

fluidului seminifer ?i elaboreaz? un lichid propriu.

Maturi morfologic, permatozoizii se vor maturizeaz? fiziologic оn canalul

epididimar ?i ulterior оn c?ile genitale ale femelei.

Controlul hormonal al transport?rii prin c?ile spermatice implic?

testosteronul ?i ocitocina.

Epididimul ofer? spermatozoizilor posibilitatea de a-?i continua procesul

de maturare. Resorb?ia lichidului seminifer ?i concomitent secre?ia unui

alt fluid epididimar produce modificarea concentra?iei ionilor de Sodiu,

potasiu, calciu, clor, fosfor, al proteinelor, enzimelor ?i al gliceril-

fosforil-colinei, modificare necesar? matur?rii spermatozoizilor.

Maturarea fiziologic? a spermatozoizilor оn timpul tranzitului epididimar

const? оn:

- deshidratarea progresiv? a game?ilor;

- dobвndirea sarcinii electrice negative care оmpiedic? aglutinarea lor;

- deplasarea pic?turii protoplasmatice de la gвt la coada

spermatozoidului, fiind pierdut? оnaintarea ejacul?rii;

- acoperirea cu un оnveli? lipidic protector, care оi ap?r? de ac?iunea

nociv? a unor factori de mediu, оn special de Ph-ul acid;

- dobвndirea mobilit??ii ?i a capacit??ii fecundative.

Totu?i, motilitatea spermatozoizilor atinge parametrii normali оn timpul

intr?rii lor оn contact cu plasma seminal?, elaborat? de glandele anexe,

adic? оn timpul ejacul?rii, оn timp ce maturarea complet? a lor se produce

оn organele genitale femele, fenomen cunoscut sub denumirea de capacitare.

Durata total? a spermatogenezei de la stadiul de spermiogonie la cel de

spermatozoid matur este de 60-70 zile pentru taur ?i berbec ?i 50-60 zile

la arm?sar, vier ?i cвine; o spermiogonie formeaz? 6 spermatocite primare

?i 64 spermatozoizi (taur ?i berbec) 24 – ?i respectiv, 96 – la vier.

Durata gametogenezei este o constant? biologic? cu varia?ii foarte mici.

Schimbarea vitezei proceselor citologice prin modificarea regimului de

exploatare sau prin intensificarea nutri?iei reproduc?torului nu este

posibil?. De aceea, cunoa?terea acestor particularit??i are importan??

practic? deosebit?, deoarece оn func?ie de aceasta trebuie stabilit?

perioada necesar? preg?tirii masculilor pentru sezonul de mont?, ca ?i

regimul de folosire a reproduc?torilor la sta?iile de pr?sil?.

Parenchimul testicular posed? o intens? activitate spermatogenetic?.

Astfel, produc?ia medie zilnic? de spermatozoizi la taur ?i berbec este de

5-7mlrd, iar la arm?sar ?i vier – 15-20 mlrd game?i. Un gram de ?esut

testicular оntr-un minut elaboreaz? 8,5mii de spermatozoizi.

Trecerea spermatozoizilor prin epididim, de la por?iunea incipient? a

canalului epididimar pвn? la por?iunea lui terminal? este de 11 zile la

taur, оntre 12-15 zile la berbec ?i de 14 zile la vier.

Epididimul, ?i оn special coada epididimului, serve?te ca rezervor pentru

spermatozozi. Aici se concentreaz? o cantitate important? de game?i: la

taur ?i berbec 150-200 mlrd, iar la vier ?i arm?sar 200-300 mlrd

spermatozoizi. Astfel, rezerva de spermatozoizi din epididim asigur? la

taur ?i arm?sar necesarul pentru 10-15 monte, iar la berbec spermatozoizii

sunt suficien?i pentru 30-40 monte. La nivelul cozii epididimului

spermatozoizii r?mвn fertili circa 60 zile. Оn cazul unui repaus sexual

prelungit, cвnd spermatozoizii r?mвn mai mult timp оn epididim, se produce

«оmb?trвnirea» game?ilor, caracterizat? prin mobilitate sc?zut? sau

apari?ia unei cantit??i de spermatozoizi anormali. Se constat?, de altfel,

c? primul ejaculat recoltat dup? un repaus prelungit con?ine un num?r mai

mare de spermatozoizi patologici decвt ejaculatul urm?tor.

Оn coada epididimului metabolismul spermatozoizilor scade cu mult ?i ei

r?mвn оn stare de anabioz? datorit? reac?iei u?or acide, vasculariza?iei

mai abundente ?i temperaturii mai sc?zute cu 3-5(C оn pungile testiculare.

Temperatura testicular? mai joas? decвt temperatura intern? este absolut

necesar? pentru desf??urarea normal? a procesului de spermatogenez?.

Termoreglarea testicular?

La masculii mamiferelor domestice termoreglarea testicular? este

asigurat? de tunica scroto-dartoic?, mu?chiul cremaster ?i vasculariza?ia

venoas? a testiculului.

Asigurarea unei temperaturi optime care se situeaz? оn 3-5(C sub nivelul

temperaturii interne este esen?ial? pentru оndeplinirea func?iei

spermatogene a testiculului, func?ia endocrinogen? fiind neafectat?, a?a

cum se оntвmpl? la masculii criptorhizi.

Temperatura ?i umiditatea mediului ridicate sau febra prelungit?

afecteaz? par?ial, sau chiar determin? degenerarea liniei seminale.

Fibrele musculare netede ?i elastice din dartos ?i scrotum care se

contract? la temperaturi sc?zute ?i se relaxeaz? la cald, modific?

suprafa?a extern? a оnvelitorilor testiculare, ofer? o suprafa?? variabil?

de radiere a c?ldurii. Acest proces este influen?at ?i de ac?iunea de

ridicare sau deschiderea testiculelor оn burse prin contrac?ia mu?chiului

cremaster extern.

Termoreglarea testicular? este influen?at? ?i de:

- grosimea pieii locale;

- con?inutul glandelor sudoripare din pielea burselor prin secre?ia lor

accentueaz? pierderea de c?ldur?;

- artera spermatic? intern?, spiralat?, ?erpuie?te pe toat? lungimea

venei spermatice ?i printr-un schimb de c?ldur? eficient uniformizeaz?

temperatura оnvelitorilor testiculare cu cea a ?esutului testicular

reu?ind s? reduc? temperatura testicular? cu 5(C. La taur re?eaua bine

dezvoltat? a venei testiculare superficiale, aflate оn grosimea

albugineii, оndepline?te acela?i rol termoregulator.

Func?ia endocrin? a testiculelor

Func?ia endocrin? a gonadelor masculine const? оn formarea androgenilor.

Androgenii sunt sintetiza?i оn celulele leydig (glanda diastematic?) dintr-

un precursor care este radicalul acetat, etapele intermediare ale

biosintezei fiind: colesterolul, progesteronul, androstendiolul ?i оnfinal

testosteronul; biosinteza androgenilor este coordonat? de FCSH-ul

hipofizar. Acesta ac?ioneaz? asupra receptorilor specifici din membrana

celulelor Leydig, activeaz? adenil-ciclaza, care determin? sinteza acidului

adenozin-mono-fosforic – AMP – ciclic, activarea sa fiind un proces

dependent de protein-kinaz?. Protein-kinaza ac?ioneaz? prin fosforilare, оn

activarea de scurt? sau sinteza de lung? durat? a proteinelor implicate оn

controlul steroidogenezei.

Excesul de ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) determin?

sc?derea num?rului de receptori membranari, desensibilizeaz? adenil-ciclaza

?i depreseaz? (inhib?) sinteza hormonilor testiculari. Prolactina provoac?

sinteza receptorilor ICHS.

Hormonii androgeni determin? cre?terea organelor genitale оnainte de

pubertate, a glandelor anexe, dimortismul ?i comportamentul sexual.

Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s? r?spund? la FSH, men?in

troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei seminale, asigurвnd

spermiogeneza.

De la locul sintezei, testosteronul este drenat de vasele limfatice ?i

venoase оn circula?ia sistematic?, sau este transportat оn tubii seminiferi

printr-un sistem specific de transport.

Celulele Sertoli transform? testosteronul оn 5-alfa dehidrotestosteron ?i

androstan-3alfa-17betadiol; androgenii ?i FSH stimuleaz? celulele Sertoli

s? produc? protein? de legare a androgenilor care este secretat? оn

lichidul tubului seminifer, avвnd rolul de a transporta androgenii ?i

spermii prin acest fluid la epididim.

Este cunoscut, c? epididimul resoarbe cea mai mare parte a lichidului

secretat de tubii seminiferi care a transportat spermii prin c?ile

spermatice intra-testiculare; aceast? resorb?ie este reglat? de

concentra?ia androgenilor din lichidul seminifer ?i nu de cea sanguin?.

Unii componen?i specifici din plasma seminal? (inozitolul, gliceril-

fosforil-colina) sunt secreta?i de epididim sub ac?iunea androgenilor din

sвnge.

Testosteronul intr? оn celula secretoare a glandei anexe, оn citoplasma

c?reia este transformat оn 5-alfa dehidrotestosteron оnainte de legarea la

un receptor citoplasmatic; complexul steroid-receptor este translocat оn

nucleu, reac?ioneaz? cu situsul acestor ?i modific? activitatea cromatinei

nucleare. Оn acest mod androgenii regleaz? producerea unor componente

specifice ale plasmei seminale, cum ar fi fructoza ?i acidul citric.

Androgenii au efect general, anabolizat asupra metabolismului masculilor,

ac?ionвnd asupra dezvolt?rii maselor musculare prin re?inerea azotului.

Rolul organelor anexe ale aparatului genital mascul

Anexele aparatului genital sunt: glandele bulbo-uretrale, prostata,

veziculele seminale, canalele deferente ?i uretra pelvin?.

Canalele deferente sunt organe musculare ?i tubulare ce оndeplinesc rolul

de conducere a spermatozoizilor de la epididim spre uretr?; prin secre?ia

unui fluid contribuie la ejaculare, iar prin por?iunea terminal? dilatat?,

care este prezent? la arm?sar, taur, berbec ?i cвine, оndeplinesc un rol de

stocare a spermatozoizilor. Ampulele canalelor deferente se deschid оn

uretr? оmpreun? cu canalul excretor al veziculei seminale de pe aceea?i

parte, alc?tuind canalul ejaculator.

Glandele bulbo-uretrale sunt mici ?i rotunjite la arm?sar, taur ?i berbec

?i foarte dezvoltate la vier. Оnaintea оmpreun?rii secre?ia produs? de

glandele bulbo-uretrale ?i de glandele Littre realizeaz? оndep?rtarea

impurit??ilor ?i a pic?turilor de urin? din uretr? ?i umeze?te glandul

penisului, facilitвnd intromisiunea.

La vier glandele bulbo-uretrale produc o secre?ie foarte vвscoas? care

devine lipicioas? ?i cap?t? aspect gelatinos оn contact cu secre?ia

seminal?; оn monta natural? ea оmpiedic? refularea spermei din uter,

constituind un “dop biologic” оn canalul cervical.

Prostata este alc?tuit? din 2 por?iuni (corp ?i partea diseminat?) ?i are

o secre?ie apoas?. Secre?ia prostatei ?i a veziculelor seminale se amestec?

cu spermatozoizii ?i formeaz? оn cea mai mare parte plasma seminal?.

Secre?ia prostatic? are un rol important оn biologia spermatozoizilor.

Spermatozoizii imobili оn testicul, оn contact cu secre?ia glandelor anexe,

ajung la mobilitatea maxim? sub influen?a secre?iei prostatice.

Оn compozi?ia acestei secre?ii se g?se?te o baz? azotat? (spermina),

lecitin? ?i corpi alcaloizi. Secretul prostatic con?ine enzime, substan?e

minerale, cantit??i mici de zah?r ?i substan?e biologic active –

prostaglandine (PG) ?i vasopresin? care favorizeaz? contrac?iile uterine ?i

deci, transportarea spermatozoizilor оn c?ile genitale femele.

Оn afar? de acestea, оn secretul glandei prostatice se mai con?ine

cantit??i considerabile de acid citric zinc ?i antiaglutinine – substan?e

proteice ce ap?r? spermatozoizii de aglutinare.

Veziculele seminale sunt situate lateral de ampulele canalelor deferente

?i оn apropierea gвtului vezicii urinare, sunt saciforme la arm?sar ?i vier

?i au aspect doselat la rumeg?toare. Secre?ia seminal? con?ine fructoz?,

acid citric, proteine, enzime, potasiu ?i altele, care sunt indispensabile

оn metabolismul spermatozoizilor. Fructoza care constituie substratul

energetic necesar metabolismului anaerob al celulei spermatice este оn

cantitate mare оn secre?ia seminal? de la taur ?i berbec; mic? la vier ?i

arm?sar, lipse?te complet la cвine.

La arm?sar secre?ia seminal? gelatinoas? оncleie canalul cervical,

prevenind оn a?a fel refularea spermei din uter.

Reglarea neuroendocrin? a func?iei sexuale la masculi

Spre deosebire de femele, la care func?ia de reproduc?ie se manifest?

periodic, sub forma unor cicluri de c?lduri, la reproduc?torii masculi

func?ia de reproduc?ie este continu?.

Primele semne ale activit??ii sexuale la masculi apar timpuriu ?i constau

оn efectuarea saltului pe alte animale din lot, indiferent de sexul

acestora. Mai tвrziu apare preferin?a pentru femelele оn c?lduri. Momentul

maturit??ii sexuale este considerat atunci cвnd оn sperm? se g?sesc game?i

maturi. Activitatea reproductiv? este condi?ionat? de manifestarea normal?

a reflexelor sexuale.

La masculi, ca ?i la femele atвt func?ia de reproduc?ie cвt ?i

comportamentul sexual sunt dirijate de sistemul neuroendocrin. Ambele

influen?e, nervoas? ?i umoral?, stau оn leg?turi reciproce ?i multiple.

Centrul principal al celor dou? dirij?ri este diencefalul care influen?eaz?

activitatea axei hipotalamo-hipofizare. Excita?iile nervoase pornesc direct

din encefal spre organele sexuale. Activitatea sexual? a diencefalului este

influen?at? de cortex, care se afl? оn permanen?? sub efectul excita?iilor

interne ?i externe. Excita?iile care se repet? cu regularitate devin

dinamic stereotipe, l?sвnd urme оn cortex. La repetarea excita?iilor apar

r?spunsuri, sub forma unor reflexe condi?ionate. Sub influen?a androgenilor

о?i fac apari?ia dou? cвmpuri nervoase. Primul este centrul libidoului care

reac?ioneaz? sub efectul androgenilor. Centrul libidoului la masculi se

deosebe?te de cel al femelelor, printr-o activitate permanent?. Al doilea

cвmp nervos sau centru este situat оn diencefal. Activitatea acestuia nu

este specific? sexului ?i face parte din mecanismul circuitului func?ional

sexual.

Condi?ia apari?iei reflexelor sexuale este aceea ca оn organism s?

circule cantit??i optime de androgeni, care s? determine o stare de

excita?ie a centrului libidoului. A?a cum se ?tie reflexele se оmpart оn

оnn?scute (necondi?ionate) ?i dobвndite (condi?ionate).

Reflexele necondi?ionate se manifest? prin tendin?a de оmpreunare care

este caracteristic? tuturor organismelor. Peste reflexele оnn?scute se

suprapun cele dobвndite, care intensific? sau tempereaz? manifest?rile

activit??ii sexuale.

Ac?iunea reflexelor condi?ionate se realizeaz? cu ajutorul analizatorilor

vizuali, auditiv, olfactotactili. Pe aceste c?i activitatea sexual? este

intensificat?.

La realizarea reflexelor sexuale particip? aparate receptoare, senzitivo-

senzoriale, cu localizare оn organele genitale, care sunt bogate оn

termina?ii nervoase.

Termina?iile senzitive reac?ioneaz? la excita?iile pe care le transmit

sistemului nervos central, cele motoare provoac? contrac?ii musculare, iar

cele secretoare determin? eliberarea secre?iei glandelor anexe ale

aparatului genital.

Transmiterea la scoar?? a diferitor impulsuri din mediul ambiant (lumina,

temperatura, vederea unei femele оn c?lduri etc.) se realizeaz? cu ajutorul

organelor de sim? (al v?zului, mirosului, auzului ?i sim?ului tactil).

Excitan?ii meidului extern produc impulsuri care se transmit pe aceste c?i:

la scoar?? ?i ac?ioneaz? asupra unui mecanism de excita?ie central, dar

numai cвnd acesta este sensibilizat de hormonii androgeni.

De la nivelul scoar?ei pleac? impulsuri nervoase la hipotalamus, fiind

stimulat? eliberarea factorilor declan?atori RF (Releasing Factors). Оn

acest fel celulele hipofizei anterioare sunt stimulate pentru secre?ia

hormonilor FSH ?i ICSH.

Hormonul ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) stimuleaz?

secre?ia celulelor intersti?iale Leydig, respectiv secre?ia de androgeni,

hormoni care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc un anumit

grad de excitabilitate. Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s?

r?spund? la FSH, men?in troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei

seminale, fiind indispensabili unei spermiogeneze normale, contribuie la

transportul spermiilor ?i la copulare. Hormonii androgeni determin?

cre?terea organelor genitale оnainte de pubertate, a glandelor anexe,

dimorfismul ?i comportamentul sexual.

FSH-ul este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale

spermiogenezei, aceasta fiind coordonat? de androgeni; testosteronul

asigur? diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea

spermidelor incipiente ?i apoi a spermiilor; balansa FSH-ICSH – androgeni

men?ine continuitatea spermiogenezei.

Ocitocina, hormon al hipotalamusului, determin? contrac?ia musculaturii

netede a canalelor seminale la fiecare 7-8 secunde, asigurвnd migra?ia

spermiilor prin tubii seminiferi ?i tranzitul epididimar al game?ilor, iar

оn timpul actului sexual contrac?iile musculaturii netede a c?ilor

spermatice ?i ale glandelor anexe asigur? eliminarea spermei (ejacularea).

Prin urmare, hormonii constituie o verig? importan?? оn lan?ul regl?rii

nervoase a proceselor sexuale. Оn afar? de hormonii hipofizari ?i cei

testiculari, оn procesul de reproduc?ie la masculi particip? ?i al?i

hormoni ca: hormonii secreta?i de suprarenal?, epinefrina care reduce

concentra?ia ?i mobilitatea spermiilor, tiroxina care are efect favorabil

asupra libidoului sexual, оn timp ce tiroidectomia suprim? procesele

sexuale.

Activitatea glandelor endocrine depinde de sistemul nervos. Datorit?

interac?iunii reciproce a sistemului nervos ?i celui endocrin este posibil?

declan?area actului sexual.

Actul sexual (monta, copula?ia sau coitul)

Actul sexual reprezint? un proces complicat de interac?iune reciproc?

care const? оn оmpreunarea a doi reproduc?tori de sexe opuse, оn urma

c?reia sperma masculului este depus? оn aparatului genital feminin. Actul

montei este asigurat de un mecanism neuroendocrin, la baza c?ruia st?

desf??urarea reflexelor sexuale necondi?ionate peste care s-au suprapus

reflexele condi?ionate.

Totalitatea reflexelor sexuale necondi?ionate constituia instinctul

sexual. Acesta se manifest? odat? cu apari?ia maturit??ii sexuale – moment

оn care оncep s? fie eliminate de pe ovar ovule mature ?i din testicul

spermatozoizii fertili.

Reac?ia organismului la hormonii sexuali se exprim? prin dorin?a de

оmpreunare, оn urma c?reia are loc actul de copula?ie.

Stimulii senzoriali externi (insola?ia, temperatura, lumina, semnalele

acustice, olfactive ?i tactile emise de masculi ?i femele оn c?lduri,

aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele) ac?ioneaz?

asupra sistemului nervos ?i hipotalamusului, antrenвnd mecanisme

neuroendocrine care stau la baza form?rii ?i manifest?rii reflexelor

sexuale.

Reflexele sexuale

Reflexele sexuale la majoritatea animalelor se succed оn urm?toarea

ordine: reflexul de erec?ie, de оmbr??i?are, de оmperechere sau

intromisiune ?i de ejaculare, toate acestea fiind precedate de c?utarea

partenerilor (reflexul de apropiere).

Reflexul de apropiere

C?utarea partenerilor se face prin semnale caracteristice emise de

femelele care transmit informa?ii despre starea lor de receptivitate ?i

ating masculii. Un rol important оn contactul dintre masculi ?i femele оl

au semnalele olfactive datorit? feromonilor, care determin? mirosul

specific al femelelor оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual. Pentru

recunoa?terea partenerilor fona?ia ?i audi?ia constituie mijloace

deosebite.

La majoritatea speciilor, оn cadrul reflexului de apropiere masculii

adulmec? perineul ?i vulva femelelor, iar mirosul specific estral determin?

arm?sarul, taurul ?i berbecul s? adopte o postur? caracteristic?: оnal??

capul ?i ridic? buza superioar? dup? care treptat se excit?, se produce

erec?ia ?i se elimin? o cantitate mic? de secre?ie anex?.

Оncepвnd cu estrul, femelele prezint? o toleran?? sporit? fa?? de

masculi, se afl? оn apropierea lor, dar la tentativele de montare se

оndep?rteaz? sau оi atac? cu agresivitate. Femelele оn c?lduri devin

receptive, iar la apropierea masculilor adopt? de regul? o pozi?ie campat?,

ridic? coada ?i a?teapt? lini?tite monta.

Оn func?ie de specie reflexul de apropiere este cel mai evident la

arm?sar, care manifest? stare de agita?ie puternic?, nechez?turi frecvente,

adulmecarea regiunii vulvare, contact nazo-nazal timp de aproximativ cвteva

minute; uneori arm?sarul mu?c? iapa.

Berbecul se apropie de oaia оn c?lduri, o abordeaz? prin lovituri u?oare

cu capul ?i apoi, оn regiunea abdominal?, cu unul din membrele anterioare.

Vierul se plimb? оn jurul scroafei оn c?lduri, o оmpinge mai ales оn

regiunea flancului, scoate groh?ituri caracteristice, realizeaz? frecvente

contacte nazo-nazale ?i nazo-vulvare ?i saliveaz? abundent, pe m?sur? ce оi

cre?te treptat starea de excita?ie sexual?.

La taur reflexul de apropiere se manifest? prin mugete repetate,

saliva?ie ?i adulmecarea regiunii vulvare.

Reflexul de erec?ie

Erec?ia este reflexul sexual care о?i are sediul оn m?duva sacral? cu

contribu?ia scoar?ei cerebrale ?i a sistemului neuro-vegetativ.

Componentele nervoase parasimpatice care contribuie la erec?ie sunt

constituite din ramurile ventrale ale primelor 3 perechi de nervi sacrali,

din nervul splanhnic pelvin (cu rol оn vasodilata?ie ?i relaxarea

retractorului penian) al nervului pudend; ace?ti nervi stimuleaz? dilatarea

arterelor pelvine ?i оmpiedic? returul sвngelui venos din penis.

Erec?ia este asigurat? de afluxul sanguin оn cei doi corpi caverno?i

penieni ?i ?esutul spongios al uretrei, dilatarea sinusurilor cavernoase

fiind facilitat? de оncetinirea circula?iei de оntoarcere realizat? prin

contrac?ia musculaturii netede a corpilor caverno?i, ischiocaverno?i ?i

bulbospongio?i.

La taur оn timpul erec?iei, mu?chiul ischiocavernos produce 4-5

contrac?ii care pompeaz?, ridicвnd presiunea intrapenian? a sвngelui la

14000mm ai coloanei de mercur.

Exteriorizarea penisului la rumeg?toare ?i suine se produce ca urmare a

desfacerii “S”-ului penian.

Structura diferit? a penisului la arm?sar face ca presiunea maxim? din

corpii caverno?i s? fie de numai 1000mm coloan? de mercur.

La cвine erec?ia este ajutat? de contrac?ia sfincterului vulvar al

c??elei (?esut erectil vestibular) care urmeaz? intromisiunii ?i efectului

de pompare al mu?chiului ischiocavernos.

Timpul necesar erec?iei depline depinde de tipul organului copulator,

fiind оndelungat la tipul musculo-cavernos (arm?sar ?i cвine) ?i scurt la

tipul fibro-elastic (rumeg?toare ?i vier).

Reflexul de оmbr??i?are

Const? оn saltul masculului pe femela оn c?lduri ?i cuprinderea

flancurilor ei cu membrele anterioare. Arm?sarii ?i vierii prezint? o

manifestare intens? a reflexului de cuprindere pe cвnd la berbeci ?i tauri

acest reflex este mai pu?in evident. Fiind un reflex nespecific masculii

efectueaz? salturi pe femele care nu sunt оn c?lduri, al?i masculi sau

manechine. Acest reflex se produce numai оn cazul оn care masculul se poate

sprijini pe trenul posterior. Оn cazul unor tulbur?ri ale trenului

posterior (afec?iuni ale bazinului, articula?iilor, afec?iuni podale etc.)

masculul nu poate efectua saltul pe femel?.

Concomitent cu reflexul de salt ?i оmbr??i?are оncepe s? se manifeste ?i

reflexul de оmpreunare.

Reflexul de оmpreunare

Numit ?i reflexul de intromisiune sau coitul, el face parte din grupa

reflexelor necondi?ionate ?i const? оn introducerea penisului оn vaginul

femelei. Intromisiunea este condi?ionat? de erec?ie ?i salt. Dup?

introducerea penisului оn vagin, prin efectuarea unor mi?c?ri de trecere,

organul copulator percepe prin termina?iile nervoase de pe suprafa?a

glandului excita?iile termice ?i de presiune.

Aceste senza?i provoac? pe cale reflex? ejacularea prin excitarea

centrului ejacul?rii.

Intromisiunea penisului оn vagin este оnlesnit? de pozi?ia campat? a

femelei, de mucusul de c?lduri care tapeteaz? pere?ii vaginului, cвt ?i de

secre?iile glandelor anexe ale aparatului genital mascul.

Reflexul de ejaculare

Reflexul de ejaculare se produce оn urma intromisiunii ?i const? din

eliminarea spermei оn c?ile genitale.

Stimulii care ini?iaz? ejacularea pornesc de la gland, cei termici sunt

esen?iali la rumeg?toare, iar presiunea exercitat? de organul copulator

femel este caracteristic? necesar? pentru vier, cвine ?i arm?sar.

Contrac?iile succesive de tip peristaltic ini?iate la epididim ?i propagate

de-a lungul canalului deferent оmping treptat masa seminal? depozitat? la

nivelul epididimului sau ampulelor canalelor deferente pвn? la expulzarea

ei оn mediul exterior. Concomitent, componentele musculare netede din

pere?ii glandelor anexe se contract? ?i evacueaz? con?inutul acestora оn

uretr?.

Nervii simpatici care controleaz? ejacularea provin din perechile 2-5

lombari, sunt nervii pudenzi, hipogastrici ?i plexul pelvin; reflexul

ejacul?rii este stimulat de termina?iile nervoase din glandul penian.

Оn timpul ejacul?rii оncep s? func?ioneze succesiv glandele anexe ale

aparatului genital. Ini?ial, dup? reflexul de erec?ie se elimin? o

cantitate mic? de secre?ie produs? de glandele mucoasei uretrale ?i de

glandele bulbo-uretrale. Dup? secre?ia bulbo-uretral? se elimin? con?inutul

epididimului – masa de spermatozoizi, care se amestec? cu lichidul

prostatic ?i, оn sfвr?it, se elimin? secre?ia veziculelor (glandelor)

seminale.

Ejacularea poate fi sincron? ?i asincron?.

La rumeg?toare ejacularea se declan?eaz? sincron, adic? toate p?r?ile

componente ale spermei se elimin? оn acela?i timp.

La arm?sar, cвine ?i vier ejacularea se produce asincron: ini?ial se

elimin? secretul glandleor uretrale ?i bulbo-uretrale, ulterior se elimin?

masa de spermatozoizi amestecat? cu secretul glandei prostata ?i spre

sfвr?itul ejacul?rii se elimin? secretul glandelor seminale care оmpinge

sperma оn coarnele uterine; transformвndu-se оntr-o mas? gelatinoas?, la

monta natural? secre?ia seminal? оmpiedic? refularea spermei, constituind

un dop cleios biologic la nivelul lumenului cervical.

Reflexele sexuale la femele

Principalul mecanism fiziologic de reglare a algoritmului genetic al

reproduc]iei animalelor este instinctul sexual. Instinctul sexual (genetic)

se instaleaz? odat? cu maturitatea sexual? ?i se manifest? оn timpul

stadiului de excita?ie al ciclului sexual printr-un lan? de reflexe

necondi?ionate.

Оn succesiunea lor, ordinea reflexelor sexuale la femele este urm?toarea:

1. Reflexul erec?iei const? оn modificarea morfofiziologic? a aparatului

genital оnainte de mont? (coit). Prin erec?ie se produc procesele

indispensabile pentru a putea efectua actul sexual. La femelele

animalelor domestice erec?ia se materializeaz? оn tumefierea corpilor

caverno?i ai clitorisului, tumefierea vulvei ?i hiperemia activ? a

mucoaselor vaginului ?i cervixului, оn urma afluxului sanguin. Cecumul

se оntredeschide. Evolueaz? semnele estrului.

2. Reflexul de apropiere (locomotor) se caracterizeaz? prin c?utarea

partenerilor ?i atragerea masculilor. C?utarea masculilor se face prin

semnele caracteristice, care dau indica?ii asupra st?rii lor de

recep?ionare. Femela manifest? «ritualul de оngrijire» (mirosirea,

lingerea, mu?c?turile, jocul ?i lupta, atitudinea corporal?). Reflexul

de apropiere dup? timp coincide cu debutul fenomenului excita?iei

sexuale ?i treptat se schimb? cu reflexul de оmbr??i?are.

3. Reflexul de оmbr??i?are (maunting) se caracterizeaz? prin оncerc?ri

dese de a оnf?ptui saltul pe alte femele (sau masculi) ?i fixarea

corpului lor cu membrele anterioare. Femela se las? s?ltat? de alte

femele, dar nu admite saltul masculului. Reflexul culmin? cu fenomenul

de excita?ie sexual?.

4. Reflexul de оmperechere (de copula?ie, coitul), se manifest? prin

contractarea ritmic? a unor grupe de mu?chi ?i оndoirea coloanei

vertebrale. Femela se afl? оntr-o stare de excita?ie sexual? foarte

оnalt?. Clinic se remarc? nu numai mi?c?rile de copula?ie, dar ?i

luarea unei pozi?ii favorabile actului sexual. Reflexul se manifest?

numai оn timpul c?ldurilor ?i se оncheie cu ejacularea.

5. Reflexul de ejaculare la femele decurge оn dou? faze. Оn prima faz? se

elimin? secretul glandelor vestibulare ?i vaginale. Faza a doua a

ejacul?rii coincide cu momentul orgasmului. Оn acest timp apar

contrac?iile peristaltice, tetanice ale uterului ?i cervixului;

mucusul estral este aruncat din corpul uterin; la rumeg?toare mucusul

estral se scurge din abunden?? la fundul boltei vaginale.

La manifestarea reflexelor sexuale particip? diferite regiuni ale

sistemului nervos central ?i vegetativ, glande endocrine ?i factori

umorali. Valori sporite de estrogeni оn circuitul sanguin favorizeaz?

instalarea dominantei sexuale оn scoar?a cerebral?. Оn acest caz toate

sistemele organismului sunt mobilizate la оnf?ptuirea func?iei de

оnmul?ire. Este important de men?ionat оnsemn?tatea practic? a acestui

proces. Оn timpul dominantei sexuale la femele u?or se formeaz? reflexele

condi?ionate la mediul extern. Astfel, vacile deseori manifest? reac?ia

sexual? pozitiv? fa?? de operatorii pentru оns?mвn?area artificial?. Sunt

cunoscute cazuri, cвnd iepele ?i vacile care mai оnainte au fost

оns?mвn?ate, vin singure la punctul pentru оns?mвn?area artificial?. Cu

u?urin?? se formeaz? reflexe condi?ionate fa?? de masculii оncerc?tori.

Tipurile de mont? la diferite specii de animale ?i particularit??ile

actului sexual

Dup? specificitatea actului de mont? ?i locul de depunere a spermei

exist?:

- animalele cu оns?mвn?are natural? de tip vaginal, caracteristic

rumeg?toarelor;

- animalele cu оns?mвn?are natural? de tip uterin, exist? la cabaline,

suine ?i carnivore.

La animalele rumeg?toare, оn urma montei, sperma este depus? la nivelul

vaginului. Datorit? contrac?iilor uterine antiperistaltice de aspirare

circa 5% din spermatozoizi p?trund оn canalul cervical ?i uter. Restul

spermatozoizilor mor оn vagin, doar cei mai viguro?i pot trece prin cervix.

La animalele cu оns?mвn?are natural? de tip vaginal se constat?

urm?toarele caracteristici:

. actul montei are o durat? redus?: 2-5 secunde la ovine ?i 5-10 secunde

la taurine;

. func?ia glandelor anexe ale aparatului genital mascul ?i ejacularea se

desf??oar? sincron;

. volumul este redus (1-3 ml la berbec ?i 4-5 ml la taur), fiind

concentrat? оn spermatozoizi (2,5-3,5 mlrd/ml la berbec ?i 0,8-1,2

mlrd/ml la taur).

La animalele cu оns?mвn?are natural? de tip uterin, sperma оn urma

coitului, nimere?te оn corp ?i coarnele uterine. La aceste specii se

constat? urm?toarele:

. actul montei este prelungit (1-3 minute la cai; 10-15 minute la suine,

pвn? la 45 minute la cвini);

. glandele anexe genitale mascule func?ioneaz? succesiv оn timpul

coitului, prin urmare ejacularea este asincron?;

. volumul spermei este mare (la arm?sar 50-100ml, la vier 200-400ml, la

cвine 2-18ml) cu o concentra?ie redus? a spermatozoizilor).

La taurine actul montei const? оn cabrare, оmbr??i?are ?i efectuarea unor

mi?c?ri de explorare cu penisul de mic? amplitudine; imediat dup?

realizarea contactului cu mucoasa vulvar?, tarul execut? intromisiunea

printr-o penetrare violent? ?i un salt cu tot corpul, concomitent cu

ejacularea. Aceasta se produce la 1 secund? dup? contactul penisului cu

mucoasa vaginal?, eliminarea spermei avвnd o durat? de 0,3 secunde. Оn

timpul ejacul?rii glandul penian se r?suce?te u?or sau descrie o rota?ie

complet? de 360( оn sensul invers acelor de ceasornic ?i cu o amplitudine

de 6 cm оn diametru. Dup? ejaculare urmeaz? retragerea promt? a penisului

?i coborвrea lui.

Berbecul face saltul, execut? cвteva mi?c?ri de penetrare cu trenul

posterior, apoi coboar?; se produc astfel mai multe salturi оnaintea

intromisiunii propriu-zise, eviden?iate printr-o mi?care de penetrare

violent? ?i profund? a trenului posterior ?i a оntregului corp.

Datorit? erec?iei la berbec apendicele vermiform al penisului devine

rigid, dilata?ia uretrei de la baza acestuia se umple cu sperm?, iar

materialul seminal este expulzat sub presiune. Datorit? оngustimii meatului

urinar, jetul fiind orientat spre cervix.

La arm?sar actul montei se caracterizeaz? prin efectuarea unor mi?c?ri de

copulare caracteristice, оncepute imediat dup? intromisiune, cu o durat? de

pвn? la 1 minut ?i culminate cu ejacularea, care se eviden?iaz? prin

mi?c?rile ritmice ale cozii sau contrac?ia ritmic? a sfincterului anal. Cea

mai mare parte din sperm? este depus? оn uter, оntrucвt procesul uretral al

penisului p?trunde profund intracervical. Restul de sperm?, r?mas оn vagin

este оmpins de asemenea, оn uter prin mi?c?rile de copula?ie pe care le

efectueaz? penisul, asem?n?toare ale unui piston оntr-un cilindru.

Оn timpul montei la iap? se constat? o presiune negativ? оn uter,

realizat? printr-o inspirare adвnc? la intromisiune ?i ridicarea

abdomenului, capabil s? aspire circa 80ml de lichid prin cervixul relaxat.

Imediat dup? coit, оn vaginul iepelor se mai pot recupera 10-15ml sperm?

din cei 50-100ml ejacula?i.

Copula?ia dureaz? mai mult timp la vier; dup? salt, acesta efectueaz? o

serie de mi?c?ri de c?utare a vulvei cu penisul aflat оntr-o erec?ia

par?ial?. Intromisiunea eviden?iaz? mi?c?ri viguroase de copula?ie. Pe

toat? durata ejacul?rii vierul este imobil, lini?tit, оmbr??i?eaz? reflex

?i foarte strвns cu membrele anterioare femela. Extremitatea liber? a

penisului traverseaz? creasta care delimiteaz? vaginul anterior de cervix,

se inser? оn conductul spiralat endocervical, unde r?mвne blocat datorit?

corpilor caverno?i din timpul ejacul?rii.

Actul sexual la cвine prezint? dou? etape distincte. Prima, cu o durat?

de cвteva minute, const? оn realizarea intromisiunii pe seama rigidit??ii

asigurate de osul penian (erec?ia prematur? compromite intromisiunea) apoi

оn efectuarea unor mi?c?ri viguroase a trenului posterior, care induc

erec?ia deplin? a bulbilor penieni ce оmpiedic? retragerea organului

copulator mascul din c?ile genitale ale c??elei; frac?iunea spermatic? din

ejaculat este eliminat? оn circa 80 secunde, marcвnd sfвr?itul primei faze

a actului sexual. Etapa a doua dureaz? 3-45 minute оn care cei doi

parteneri se afl? оn pozi?ie crup? la crup?. Adoptarea acestei pozi?ii

determin? r?sucirea cu 180 grade оnapoia osului penian, fapt care

accentueaz? turgescen?a penisului prin оmpiedicarea evacu?rii sвngelui;

decuplarea se realizeaz? numai dup? relaxarea vulvei ?i a corpilor

vestibulari.

Оns?mвn?area animalelor

La reproducerea animalelor se folosesc dou? metode de оns?mвn?are:

natural? ?i artificial?.

La оns?mвn?area natural? cresc?torul alege ?i potrive?te reproduc?torii

?i asigur? condi?iile necesare pentru actul montei masculului cu femela

respectiv?. La оns?mвn?area artificial? actul montei (coitul) nu are loc:

sperma este depus? оn aparatul genital femel cu ajutorul unor instrumente

speciale.

Sistemele de mont?

Actul sexual la animale poart? denumirea de mont? sau coit. Pentru

realizarea montei sunt necesare urm?toarele condi?ii: femela s? fie оn

c?lduri ?i s? accepte masculul: masculul s? fie capabil de a efectua actul

copulator, adic? s? prezinte poten?? sexual?. Оn acest sens, el trebuie s?

manifeste оn mod corect reflexele sexuale.

Monta cunoa?te mai multe sisteme dintre care mai folosite sunt: monta

liber? ?i monta dirijat?.

Monta dirijat? (monta de mвn?). La acest sistem de mont? reproduc?torii

masculi se ?in separat de femele, care оn perioada de c?lduri sunt duse

pentru a fi montate. Actul montei se face оn prezen?a ?i sub supravegherea

atent? a personalului calificat. Cu acest prilej se face potrivirea

perechilor ?i se apreciaz? starea de s?n?tate a organelor genitale ale

femelelor оn c?lduri, pentru a evita оmboln?virea masculilor. Оnainte de

actul montei organele genitale ale femelelor se spal? cu ap? cald?, iar la

iap? coada se оnf??oar? cu o band? de tifon ?i se d? оntr-o parte.

Pentru buna desf??urare a activit??ii de reproducere prin sistemul de

mont? dirijat? este important? alegerea momentului optim pentru

оns?mвn?are. Оn acest scop se folosesc masculii оncerc?tori sau alte metode

de eviden?iere a femelelor оn c?lduri.

Vacile se monteaz? imediat ce au fost depistate оn c?lduri cu taurul

оncerc?tor sau pe baza comportamentului sexual ?i a semnelor clinice. De

obicei, la vaci se practic? o singur? mont? оntr-o perioad? de c?lduri.

Dac? dup? mont? c?ldurile persist?, la 10-12 ore monta se repet?.

Monta dirijat? la oi este superioar? celorlalte sisteme de mont?, fiindc?

reproduc?torul este admis s? efectueze monta numai la oile ce i-au fost

repartizate prin programul de ameliorare stabilit dinainte; descoperirea

oilor оn c?lduri se face diminea?a ?i seara cu berbecii оncerc?tori, iar

monta se efectueaz? imediat оn boxa berbecului ales, f?r? interven?ia

оngrijitorului. La oile cu coad? lat? (Karacul) este necesar? interven?ia

оngrijitorului, care ridic? coada oii, pentru ca berbecul s? o poat? monta.

Dac? perioada de c?lduri se prelunge?te, monta se repet? la 12-18 ore.

Pentru monta natural? dirijat?, depistarea corect? a scroafelor оn

c?lduri prezint? o importan?? deosebit?. Depistarea scroafelor оn c?lduri

se face cu ajutorul vierilor оncerc?tori, care sunt adu?i pe culoarul

dintre boxe. Scroafele оn c?lduri se apropie de marginea boxei, avвnd o

comportare caracteristic? ?i manifest? reflexul de imobilitate, la care se

adaug? ?i modific?rile de la nivelul organelor aparatului genital.

Scroafele оn c?lduri, sunt introduse оn boxa de mont? la vier, unde stau

pвn? se termin? actul montei. Dac? c?ldurile se prelungesc, monta se repet?

la 12-18 ore.

Descoperirea iepelor оn c?lduri se face la bara de оncercare, cu un

arm?sar.

Pentru a evita accidentele, iepele оnaintea actului montei se

despotcovesc, apoi se procedeaz? la conten?ia femelei cu dou? platlonge,

iar pe buza superioar? se aplic? o iava?a. Arm?sarul programat pentru mont?

este condus cu ajutorul a dou? pene de dou? persoane ?i va fi l?sat s?

efectueze saltul numai оn momentul cвnd penisul este оn erec?ie. Avвnd оn

vedere durata lung? a c?ldurilor, monta la iap? se repet? tot la 48 ore,

pвn? cвnd femela nu mai accept? arm?sarul.

Momentul optim pentru оns?mвn?area c??elelor se consider? ziua a 2-a a 4-

a dup? debutul c?ldurilor. Оns? avвnd оn vedere varia?iile posibile оn

termenii producerii ovula?iilor, c??elele se monteaz? de dou? ori, la

interval de 48 ore.

La reproducerea iepurilor pentru fiecare mascul se aleg 5-8 femele. оn

efectivele de reproduc?ie se introduc animale pubere: femele la vвrsta de 4-

5 luni ?i masculi оn vвrst? de 8 luni. Animalele se оntre?in оn cu?ti

individuale. Femela se introduce оn cu?ca masculului. Dup? coit iepuroaica

se separ? de mascul ?i la 1 or? monta se repet?. Un mascul poate efectua

zilnic 2-3 monte.

De?i spermatogeneza este un proces continuu, оntr-un interval de timp dat

masculii pot efectua un num?r limitat de monte, deoarece ejacularea

frecvent? reduce intensitatea libidoului, volumul ?i concentra?ia spermei

mai ales la masculii tineri. Datele asupra frecven?ei optime a coitusurilor

la masculi оn monta dirijat? sunt redate оn tabelul urm?tor.

Tabelul nr.

Frecven?a montelor la masculii principalelor specii de animale

|Specia |Masculi tineri |Masculi adul?i |

| |Nr. |Nr. femele/an|Nr. |Nr. femele/an |

| |monte/s?pt?mвn? | |monte/s?pt?mвn? | |

|Arm?sar |2-5 |15-40 |3-12 |30-50 |

|Taur |2-4 |20-60 |4-12 |60-100 |

|Vier |2-4 |10-20 |4-10 |30-60 |

|Berbec |6-12 |30-40 |6-24 |50-60 |

|Cвine |1-2 |20-40 |2-6 |30-88 |

Monta liber?. Оn cazul acestui sistem masculii se ?in оmpreun? cu

femelele, pe care le monteaz? pe m?sur? ce acestea intr? оn c?lduri. Acest

tip de mont? se efectueaz? f?r? controlul tehnic ?i, ca atare, prezint? o

serie de dezavantaje ?i anume:

. imposibilitatea ?inerii unor eviden?e zootehnice corecte, de unde

decurge inconvenientul necunoa?terii datei montei deci, a st?rii

fiziologice al efectivelor, al adopt?rii unei alimenta?ii diferen?iate

оn func?ie de vвrsta sarcinii, оn??rcarea ?i introducerea la timpul

potrivit al femelelor gestante оn maternitate ?i cunoa?terea

paternit??ii produ?ilor de concep?ie;

. lipsa controlului unor boli venerice cu transmitere prin actul montei,

cum ar fi bruceloza sau orhiepididimita infec?ioas? a ovinelor,

vibrioza sau trichomonoza genital? a bovinelor, alte virioze

epiteliotrope genitale;

. ob?inerea unor indici necorespunz?tori de reproduc?ie datorit? lipsei

totale a controlului calit??ii materialului seminal;

. epuizarea sexual? a masculilor prin efectuarea unui num?r nera?ional

?i neuniform de monte: оn reproducerea de tip liber, un taur monteaz?

fiecare femel? оn c?lduri оn medie de 1,73 ori ?i realizeaz? maximum

10 monte pe zi; un berbec realizeaz? 4,1 monte la fiecare oaie

receptiv? ?i pвn? la 29 monte pe zi.

Dintre avantajele montei libere se men?ioneaz?:

- prezen?a permanent? a masculilor оntre femele permite descoperirea la

timp a acestora оn c?lduri ?i efectuarea montelor repetate, asigurвndu-

se prin aceasta un procent ridicat de fecunditate;

- prezen?a masculului printre femele constituie pentru acestea un factor

biostimulator.

Variante ale montei libere sunt: la cai monta оn coseac? ?i monta оn

padoc, iar la oi – monta оn harem ?i monta pe clase.

Monta оn padoc – iepele destinate montei se оnchid оn padoc, unde se

introduce arm?sarul diminea?a ?i seara a cвte dou? ore. Restul timpului

arm?sarul se оntre?ine separat de iepe. A?a metod? de mont? permite

folosirea masculilor de valoare оnalt? pentru mont?.

Monta оn coseac? prevede оntre?inerea оn herghelii a 20-25 iepe pentru un

arm?sar. Herghelia se afl? la p??une sub supravegherea herghelegiului care

о?i noteaz? data montei.

Monta оn harem se practic? оn oierit ?i const? оn formarea unor turme de

40-50 de oi оn care se introduce un singur berbec, l?sвndu-se cu oile cel

pu?in dou? cicluri.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5