Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

asupra sintezei de melatonin? оn special la oaie, stimulвnd func?ia de

reproduc?ie; la iap? melatonina are efect inhibitor asupra activit??ii

sexuale, manifestвndu-se odat? cu cre?terea num?rului de ore de оntuneric.

Astfel, cabalinele se reproduc mai eficient prim?vara, cre?terea duratei ?i

intensit??ii luminii reprezentвnd pentru ele factorul declan?ator, оn

compara?ie cu oile, la care, din contra, stimulativ? este sc?derea duratei

zilei ?i a temperaturii.

Stadiile ciclului sexual

Оn evolu?ia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii:

> de excita?ie;

> de inhibi?ie;

> de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se desf??oar? sub influen?a

hormonilor steroizi, cu preponderen?a hormonilor estrogeni elabora?i de

foliculul ovarian оn faza de maturare, iar stadiul de inhibi?ie este

dominat de secre?ia progesteronului secretat de corpul galben.

Astfel, ilustrat оn totalitatea modific?rilor morfofunc?ionale ce se

produc оn gonada femel?, оn ciclul sexual se disting dou? perioade:

. perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic);

. perioada sau stadiul luteinic (progesteronic).

Acestea sunt condi?ionate de existen?a foliculilor ovarieni sau a

corpilor galbeni.

Stadiului de excita?ie al ciclului sexual оi corespunde perioada

foliculinic?, iar stadiului de inhibi?ie – perioada luteinic?.

Cele dou? stadii principale (foliculinic ?i luteinic) sunt separate de

ovula?ie. Оntre stadiul luteinic (de inhibi?ie) ?i cel foliculinic (de

excita?ie) urm?tor se interpune un stadiu de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual (foliculinic)

Оn cadrul stadiului de excita?ie al ciclului sexual se disting patru

fenomene sexuale:

. estrul;

. reac?ia general?;

. c?ldurile;

. maturarea foliculilor ovarieni ?i ovula?ia.

Оn stadiul de excita?ie sexual? se reiau func?ii importante ale

organismului, responsabile pentru preg?tirea ?i asigurarea procesului de

reproduc?ie. Stadiul de excita?ie sexual? debiteaz? cu liza corpului galben

?i sc?derea brusc? a progesteronemiei, fapt care permite sinteza ?i

eliberarea unor cantit??i mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) ?i оn

consecin?? ini?ierea matur?rii finale a unuia sau a mai multor foliculi

ovarieni.

Maturarea folicular? se soldeaz? cu sinteza de estrogeni care ac?ioneaz?

specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital ?i sistemului

nervos central, determinвnd modific?rile morfo-func?ionale la nivelul

aparatului genital ?i cele de comportament al femelelor оn timpul stadiului

de excita?ie al ciclului sexual. Aparatul genital func?ioneaz? atвt de

activ, оncвt se produc o serie de procese proliferative: cervixul se

оntredeschide, iar comportamental, femelele prezint? un interes crescut

fa?? de masculi. Toate reflexele condi?ionate ?i necondi?ionate оn acest

stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex a?a de puternic, ca cel

alimentar, este diminuat sau se inhib? complet. La femele se ridic?

tensiunea arterial?, se modific? compozi?ia sвngelui ?i calitatea laptelui.

Fenomenele stadiului de excita?ie al ciclului sexual

Estrul reprezint? o restructurare morfologic? ?i func?ional? a aparatului

genital pentru crearea condi?iilor favorabile pentru actul sexual ?i

fecunda?ie. Оn aceast? faz? se produc modific?ri оn special, la nivelul

segmentelor ?i structurilor tractusului genital: epiteliul genital prezint?

hipertrofii ale celulelor, modific?ri circulatorii (edem ?i congestie),

hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri la carnivore. Estrogenii provoac?

hipersecre?ia la celulele specializate de la nivelul oviductului ?i

glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratil? a cililor din

celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulat? de estrogeni.

Cervixul se relaxeaz?, se оntredeschide ?i las? s? se elimine mucusul

estral din mucoasa cervical? ?i a vaginului anterior.

Reac?ia general? (excita?ia sexual?) este o modificare оn comportamentul

sexual al femelei оn timpul stadiului de excita?ie. Foliculii ovarieni о?i

des?vвr?esc maturitatea, iar titrul ridicat al estrogenilor plasmatici

accentueaz? din punct de vedere cantitativ modific?rile c?ilor genitale

ini?iate оn faza de estru. Sub influen?a estrogenilor, al?turi de

modific?rile morfofiziologice, se modific? ?i comportamentul sexual al

femelei, care se manifest? printr-o reac?ie general?, mai mult sau mai

pu?in intens?, оn func?ie de specie ?i de cantitatea de estrogeni secreta?i

de foliculii ovarieni. Оn hipoestroenemie manifest?rile comportamentului

sexual sunt ?terse sau absente, оn timp ce оn hiperestrogenemie acestea se

exteriorizeaz? destul de evident.

Оn mod obi?nuit оn timpul excita?iei sexuale femela este nelini?tit?,

prezint? interes fa?? de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte

femele, admite saltul lor, оns? nu ?i cel al masculului. La femele se

reduce pofta de mвncare, pulsul ?i respira?ia se accelereaz?,

productivitatea de lapte scade, se modific? calitatea lui.

Pe m?sura cre?terii estradiolemiei estrul ?i reac?ia general? se

intensific?; ac?iunea estrogenilor asupra sistemului nervos central

determin? instalarea dominantei sexuale, exteriorizat? prin dorin?? de

оmpreunare cu masculul.

C?ldurile (libidoul) constituie reac?ia sexual? pozitiv? a femelei fa??

de mascul. Femela manifest? apetitul sexual exprimat prin comportament

specific оn prezen?a masculului. Fiind оn c?lduri, femela se deplaseaz?

frecvent, aflвndu-se permanent оn preajma masculului ?i a?teptвnd s? fie

montat?.

Vulva se edema?iaz?, pliurile cutanate se ?terg, la speciile care nu au

pielea pigmentat? (scroafe ?i c??ele) se observ? o congestie puternic?,

cantitatea de mucus eliminat? prin fanta vulvar? variaz? оn func?ie de

specie.

Vestibulul vaginal ?i vaginul prezint? o congestie ?i оngro?are a

mucoasei, iar glandele realizeaz? o secre?ie local? mai abundent? de mucus.

Epiteliul multistratificat este hiperplaziat, la carnivore fiind

caracteristic? cornificarea ?i descuamarea celulelor din stratul

superficial.

Coarnele uterine prezint? erec?ie; tonusul, amplitudinea ?i frecven?a

contrac?iilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorit? hiperplaziei

celulelor mucoasei, secret? mucus, cervixul se relaxeaz?, glandele

endocervicale secret? un mucus abundent, floarea involt? este tumefiat?,

congestionat? ?i acoperit? cu mucus sticlos.

Salpinxul este erectil, оmpreun? cu bursa ovarian? acoper? perfect

ovarele, iar celulele secretoare din mucoas? elaboreaz? un fluid tubar

abundent, care оmpreun? cu vibra?iile cililor creeaz? un curent dinspre

cavitatea peritoneal? spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul.

Spre sfвr?itul perioadei de c?lduri se produce ovula?ia, cu excep?ia

taurinelor, la care aceasta are loc dup? оncetarea libidoului.

Maturarea foliculilor ovarieni. Ovula?ia. Evolu?ia corpilor galbeni.

Оn timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. Оn aceast?

perioad? оn gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale

care constau оn eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat

eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor

hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea

formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a

corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se

modific? оn func?ie de stadiile ciclului sexual.

Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala

con?ine foliculi оn diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. Оn

foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor.

Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? оn

dezvoltarea foliculilor la femele оn perioada fetal?, prepuberal?, оn toat?

durata perioadei genitale ?i chiar оn timpul gesta?iei.

Оn perioada pubertar? оn fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec

succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari),

maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, cвnd are loc ovula?ia.

Foliculii primordiali iau na?tere оn perioada embrio fetal? ?i reprezint?

o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, оnconjurat? de

cвteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran?

conjunctiv? fin?.

Оn stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este оnconjurat?

de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rвnd periferic. Foliculii

primari sufer? оn cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie

folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a

corticalei.

Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se

constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a

FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele

foliculare din jurul ovocitului devin оnalte ?i prismatice; a?ezate оn dou?

straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida).

Ovocitul din foliculul secundar cre?te pвn? la 90-100microni. Foliculii

secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea оn profunzimea corticalei

este evident?. Оn procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a

celulelor foliculare care vor forma stratul granulos.

Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia

lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da

na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se

caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la

foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni оn diametru.

Оn acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este

bine conturat?.

Оncepвnd cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul

conjunctiv se organizeaz? оn dou? straturi concentrice: teaca folicular?

extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea

folicular? astfel оncвt stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost

compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?,

formвnd granuloasa, iar alta оnconjoar? ovocitul constituind coroana

radiat? (corona radiata).

Ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger

(cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur?

constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice

c?tre celulele zonei pelucide ?i membrana vitelin? realizвnd astfel

nutri?ia.

Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formвnd o proeminen?? pe

suprafa?a ovarului.

Teaca extern? este format? din fibre colagene, reprezentвnd o

vascularizare moderat?.

Teaca intern? a foliculului matur prezint? celule tecale cu rol endocrin,

cu o bogat? vasculariza?ie; pe suprafa?a sa intern? sunt dispuse celulele

foliculare, оn 2-3 rвnduri, alc?tuind granuloasa.

Structuirle tecale ?i granuloasa secret? estrogeni, progesteron ?i

cantit??i reduse de androgeni care determin? оmpreun? apari?ia

comportamentului sexual ?i modificarea tractusului genital pentru

realizarea actului montei.

Cre?terea titrului de estradiol ini?iaz? desc?rcarea unei cantit??i

crescute de LH ?i оn consecin?? se precipit? dehiscen?a foliculului

ovarian.

Оn ovarele femelelor num?rul foliculilor primordiali (deci a ovogoniilor)

variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult оn func?ie de specie odat? cu

оnaintarea оn vвrst? num?rul foliculilor scade brusc; astfel оn cele dou?

ovare ale unei vaci оn vвrst? de 10 ani se g?sesc circa 2500 ovule. Prin

urmare, marea majoritate a foliculilor primari ?i o parte din foliculi

cavitari sufer? un proces de involu?ie – fenomenul de atrezie folicular?.

Mecanismul endocrin al atreziei foliculare se explic? prin ac?iunea

inhibitoare exercitat? de prolactin? ?i hormonul luteinizant asupra

sintezei ovariene de estrogeni, precum ?i controlul endocrin exercitat de

progesteronul corpului luteal asupra estrogenilor ovarieni.

Atrezia folicular? se consider? drept fenomen fiziologic. Оns? unele

forme de atrezie pot genera modific?ri patologice, condi?ionвnd dereglarea

func?iei ovariene.

Atrezia foliculilor se produce, de regul?, оnainte de instalarea

pubert??ii. La femelele pubere, оn majoritatea cazurilor, atrezia are loc

dup? ovula?ie ?i оn perioada de gesta?ie. Atrezia foliculilor se

intensific? brusc dac? apar tulbur?ri оn reglarea nervoas? a func?iei

ovariene.

Ovula?ia const? оn ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei

?i expulzarea ovocitului оmpreun? cu celulele coranei radiate ?i o mic?

cantitate de lichid folicular, оn mod treptat ele fiind captate de

pavilionul oviductului.

Mecanismul ovula?iei nu este elucidat definitiv. Este оns? indiscutabil

faptul c? aceasta este un proces complicat reflector dominat de

interac?iunea coordonat? dintre sistemul nervos central ?i cel endocrin.

Implicarea sistemului nervos оn procesul ovula?iei este dovedit? prin

faptul c? aceasta are loc la vaci ?i iepe mai ales noaptea sau diminea?a,

оntr-o atmosfer? lini?tit?.

Este dovedit cu certitudine rolul LH-ului оn producerea ovula?iei, acesta

elibereaz? histamina ?i prostaglandina. Prostaglandina F2-alfa care induc

hiperemia, stimuleaz? activitatea enzimelor proteolitice, оn special a

colagenazelor din lichidul folicular, realizвnd desprinderea ovocitului de

peretele folicular ?i sub?ierea acestuia оn zona stigmei.

Оn mecanismul hormonal al ovula?iei mai este implicat ?i progesteronul

sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structur? care prezint? un

оnceput de luteinizare, preovulator ?i care prezint? un оnceput de

luteinizare preovulator ?i care stimuleaz? eliberarea LH.

La vac? valul de LH se produce la 1-5 ore dup? vвrful c?ldurilor, оn plus

este stimulat? ?i de estrogenii foliculari.

Prin maturarea foliculului ovarian (la vac? aceast? faz? cuprinde zilele

17-21 ale ciclului sexual), discul proliger (cumulus oophorus) se desprinde

de membrana granuloas?, astfel оncвt ovocitul floteaz? liber оn lichidul

folicular.

Foliculul matur are aspectul unei vezicule ale c?rei dimensiuni variaz?

de la specie la specie: 4-6cm la iap?, 12-15mm la vac?, 7-8mm la oaie,

capr? ?i scroaf?, 2-3mm la c??ea ?i pisic?.

Ovula?ia se poate produce pe toat? suprafa?a ovarului la majoritatea

speciilor. La iap? ovula?ia se poate realiza numai la nivelul fosei de

ovula?ie, care are o form? concav? orientat? ventro-median, singura

suprafa?? neacoperit? cu o albuginee dens?.

Nu cu mult timp оnainte de ovula?ie circula?ia ovarian? se intensific?,

cre?te cantitatea lichidului folicular; peretele foliculului ovarian se

sub?iaz? ?i la suprafa?a lui apare o proeminen?? conic? – apexul

foliculului, constituit numai din membrana bazal? lipsit? de vascularizare,

denumit? ?i stigm?, adic? locul ruperii ovisacului.

Durata ovula?iei poate fi de cвteva secunde sau minute оn func?ie de

m?rimea stigmei ?i localizarea оn folicul a discului proliger.

Sub ac?iunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura oval?

format? se produce scurgerea lichidului folicular care antreneaz? ovocitul

оnconjurat de celulele coroanei radiate.

Ovula?ia se desf??oar? оn mod normal atunci cвnd femelele beneficiaz? de

condi?ii de mediu corespunz?toare, adic? de stimuli externi favorabili

(lumin?, c?ldur?, umiditate), de o alimenta?ie cu nutre?uri de o valoare

biologic? superioar? etc.

La toate speciile de animale ovula?ia este stimulat? de actul montei.

La mamiferele domestice ovula?ia se produce spontan, de regul? c?tre

sfвr?itul c?ldurilor (excep?ie fac taurinele).

La speciile cu ovula?ia provocat? aceasta se produce dup? 10-11 ore de la

actul monei la iepuroaic? ?i 27 ore la pisic?; stimularea mecanic? cu o

baghet? de sticl? a vaginului la pisic? ?i iepuroaic? provoac? ovula?ia.

Dup? ovula?ie din structurile fostului folicul r?mвn celulele

granuloasei, teaca extern?, teaca intern?, resturi de lichid folicular ?i

coaguli de sвnge. La vac?, scroaf? ?i oaie hemoragia este neоnsemnat? ?i se

realizeaz? prin traversul peretelui folicular; la iap? cavitatea folicular?

se umple cu un coagul mare de sвnge ?i d? na?tere corpului hemoragic, care

la palpare prezint? similitudini cu foliculul predehiscent.

Sub influen?a unui complex de factori se instaleaz? o serie de modific?ri

morfologice ?i biochimice ale vechilor structuri foliculare rezultвnd o

nou? forma?iune endocrin? numit? corp galben sau corp luteal (CL) – gland?

cu existen?? efemer? care secret? progesteron.

Progesteronul secretat de corpul galben atenueaz? modific?rile realizate

de estrogeni оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual ?i preg?te?te

endometrul pentru nida?ie, оmpiedicвnd totodat? contradic?iile uterine.

Hormonul inhib? secre?ia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi

foliculi ovarieni, precum ?i manifestarea c?ldurilor. Progesteronul are

rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurвnd schimburile

nutritive ?i respiratorii оntre mam? ?i f?t.

Оn evolu?ia corpului galben se disting trei faze:

. luteogeneza (stadiul de organizare);

. perioada luteotrofic? (stadiul de eflorescen??);

. perioada de luteoliz? (stadiul de regresiune).

Perioada de luteogenez? оncepe la bovine dup? 12 ore de la ovula?ie ?i

const? оn organizarea corpului galben prin restructur?ri circulatorii;

morfologice ?i biochimice pe baza elementelor celulare ale fostului

folicul.

Оn aceast? faz? de organizare exist? unele particularit??i legate de

specie. Astfel, la iap? corpul galben se formeaz? numai din celulele

granuloasei; la vac? oaie, scroaf?, capr? – atвt celulele granuloasei, cвt

?i din cele ale tecii interne.

La vac? durata perioadei de luteogenez? este de 5-6 zile.

Perioada de eflorescen?? (luteotrofic?) se caracterizeaz? printr-o serie

de modific?ri determinate de factorii luteotrofici. La vac? ?i oaie

activitatea corpului galben poate fi men?inut? doar de cuplul hormonilor LH

?i LTH. La scroaf? formarea ?i func?ia corpului luteal este determinat? de

valurile de LH ?i de estrogeni. GnRH, de asemenea, are efecte luteotrofe.

Stadiul de eflorescen?? este perioada оn care corpul galben secret?

cantitatea cea mai mare de progestine. Оn parenchimul luteal are loc atвt

biosinteza progestinelor de c?tre celulele luteale provenite din

granuloas?, cвt ?i biosinteza, оn continuare, a estrogenilor de c?tre

celulele luteale tecale. Cantit??i mici de progestine sunt secretate de

granuloas? chiar оnainte de dehiscen?a folicular?. Parenchimul luteal este

bogat оn compu?i organici (colesterol, caroten, acizi nucleici, glicogen)

?i оn enzime (fosfataza alcalin?, dehidrogenaze). Corpul galben este

delimitat la exterior de o capsul? conjunctiv?, provenit? din teaca extern?

care оn acest stadiu este mult оngro?at? ?i bogat vascularizat?.

Perioada de luteoliz? (regresiune) const? atвt оn regresia corpului

galben datorit? proceselor de degenerescen?? gras? ?i de fagocitare a

celulelor luteale cвt ?i a prolifer?rii ?esutului conjunctiv оn detrimentul

parenchimului. La vac? efectul luteolizei const? оn sc?derea nivelului

progesteronului, оncepвnd cu zilele 11-13 de activitate.

Factorul luteolitic este prostaglandina F2-alfa, secretat? de endometru.

Estrogenii de asemenea au un efect luteolitic. Valurile de prostaglandin?

оncep din ziua a 11-13-a ?i se оnmul?esc odat? cu apropierea stadiului de

excita?ie. Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?; оn

ceea ce prive?te mecanismul luteolizei, se pare c? prostaglandina

anihileaz? efectul trofic al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn

consecin??, corpul galben se g?se?te, pe de o parte, sub influen?a

efectului trofic al LH-ului ?i prolactinei, iar pe de alt? parte, a

factorului litic (prostaglandina). Оncepвnd cu ziua a 13-14-a, la nivelul

?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatic?, se

mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor (la vac? ?i oaie). Оn

stadiul de regresiune a corpului galben biosinteza progestinelor treptat

este mic?orat?, pвn? la sistare complet?.

Corpul galben poate fi:

. ciclic (progestativ) atunci cвnd nu s-a produs fecunda?ia; оn

consecin?? corpul luteal are o perioad? de existen?? scurt? ?i

regreseaz? c?tre sfвr?itul fazei luteinice a ciclului sexual;

. corp galben de gesta?ie (gestativ), care se men?ine pe ovar atвt

timp, cвt dureaz? gesta?ia;

. corp galben persistent (patologic): atunci cвnd diverse cauze,

altele decвt gesta?ia (deregl?ri hormonale, metrite), duc la

prelungirea existen?ei lui.

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (luteinic)

Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual este faza de atenuare a estrului,

reac?ia general? ?i c?ldurilor; urmeaz? dup? stadiul de excita?ie ?i se

caracterizeaz? prin reac?ie negativ? a femele, fa?? de mascul – respingere

sexual?. Animalul se lini?te?te, pofta de mвncare, productivitatea de lapte

?i calitatea lui, precum ?i compozi?ia sвngelui se restabilesc; secre?ia de

mucus оnceteaz?, de ovula?ie, trece оn faza luteinic? – perioad? de

organizare a corpului galben. Acest proces este coordonat hormonul de LH.

Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza cresc?toare a

progesteronului care preg?te?te structurile morfologice uterine pentru

nida?ie, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt prevenite noi matur?ri

foliculare sau ovula?ii, femelele manifestвnd anafrodezie.

La vaci, epiteliul carunculilor uterini este puternic hiperemiat, uneori

se produc rupturi vasculare, producвndu-se metroragii.

Оn cazul оn care nu s-a produs fecunda?ia, stadiul de inhibi?ie al

ciclului sexual trece оn stadiul de echilibru, iar dominanta sexual? se

schimb? cu cea alimentar?.

Stadiul de echilibru al ciclului sexual

Stadiul de echilibru (de lini?te) reprezint? perioada de stabilizare a

produselor fiziologice din organismul femel, comportamentul femelei este

caracterizat printr-o stare de indiferen?? fa?? de mascul. Оn ovare are loc

regresia corpului galben. Uterul proliferat оn stadiile anterioare,

involueaz?. Se remarc? trecerea treptat? de la faza luteic? la faza

folicular?: scade nivelul progesteronului cauzat de regresia corpului

galben ?i are loc cre?terea nivelului hormonilor estrogeni secreta?i de

c?tre foliculii ovarieni evolutivi, care antreneaz? apari?ia fenomenelor

sexuale, deci marcheaz? debutul unui nou sexual.

Cicluri sexuale de valoare complet? ?i incomplet?

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se prezint? ca un complex de

fenomene biologice ce asigur? acomodarea organismului femelei ?i, оn

special, a aparatului ei genital оn crearea condi?iilor favorabile оn

vederea fecunda?iei ?i dezvoltarea produsului de concep?ie. Оn acest stadiu

trebuie de eviden?iat gradul de manifestare a tuturor fenomenelor sexuale:

1. Estrului; 2. Reac?iei generale (excita?iei sexuale); 3) c?ldurilor; 4)

matur?rii foliculilor ?i ovula?iei.

Se deosebesc cicluri sexuale de valoare complet?, cвnd оn timpul

stadiului de excita?ie se manifest? toate fenomenele – estrul, reac?ia

general?, c?ldurile ?i ovula?ia, ?i de valoare incomplet?, cвnd decade unul

sau cвteva fenomene, de exemplu estrul (ciclu sexual anestral), ovula?ia

(ciclu sexual anovulator), c?ldurile (ciclu sexual alibid), reac?ia

general? (ciclu sexual areactiv). Pot exista varia?ii de cicluri sexuale de

valoare incomplet? (ciclu sexual areactiv-anovulator ?. a.).

Оn cazul ciclurilor sexuale de valoare complet? stadiul de excita?ie

poate s? se formeze sincron (оn aceea?i perioad? de timp), cвnd toate

fenomenele – estrul, reac?ia general?, c?ldurile ?i ovula?ia, spre exemplu

la vac?, se manifest? pe parcursul a 48 ore, ?i asincron – cвnd fenomene

aparte se manifest? mai tвrziu, chiar la 5-6 zile de la debutul stadiului

de excita?ie.

Оn virtutea faptului c? оn majoritatea cazurilor la animalele domestice

estrul, c?ldurile ?i ovula?ia mai mult sau mai pu?in coincid dup? timp,

unii autori numesc toate fenomenele cu un singur termin «c?ldurile» sau

«estrul».

Factorii naturali care influen?eaz? ciclul sexual

Desf??urarea оn condi?ii optime a procesului de reproduc?ie la animale

este condi?ionat? de factorii mediului ambiant care ac?ioneaz? la toate

etapele vie?ii acestora.

De?i ponderea cea mai mare o are furajarea, al?i factori, ca cei de

microclim?, sezon, de оngrijire a animalelor, asigurarea unui proces

tehnologic adecvat speciei ?i categoriei de exploatare, precum ?i factorul

social (genitostimulatorii) pot avea o mare importan?? оn desf??urarea

normal? sau patologic? a procesului de reproduc?ie.

La o alimenta?ie dezechilibrat? sau insuficient? prima reac?ie este

sc?derea sau chiar oprirea func?iei de reproduc?ie, care poate fi preluat?

doar atunci cвnd nu au ap?rut leziuni ireversibile ale segmentelor

aparatului genital ?i nutri?ia este оmbun?t??it?. Activitatea gametogen? se

manifest? numai la femelele care au o dinamic? ponderal? pozitiv?.

Alimenta?ia caren?ial? оn cobalt, fosfor, fier, cupru ?i iod afecteaz?

secre?ia gonadotropinelor ?i astfel apare aciclia (anafrodezia).

La animale, func?ia de reproduc?ie este influen?at? negativ sau pozitiv

de factorii de microclim?, ca temperatura, luinozitatea, umiditatea,

curen?ii de aer, radia?iile calorice, compozi?ia aerului etc. Cвnd se

оncadreaz? оn anumite limite, ace?ti factori influen?eaz? favorabil

activitatea organelor, circula?ia, sistemul neuro-endocrin.

Este cunoscut efectul pozitiv al luminii asupra func?iei hipotalamice, de

care depinde sinteza ?i deple?ia hormonilor sexuali (excep?ie fac ovinele,

la care care sc?derea duratei zilei este un stimulent). Astfel, cre?terea

duratei zilei pвn? la 16 ore poate gr?bi cu mai mult de 40 zile apari?ia

primului ciclu sexual din prim?var? la iap?.

Reducerea ratei concep?iei la suine, taurine ?i ovine оn lunile cu

temperatur? оnalt? se explic? prin sc?derea activit??ii tiroidei, precum ?i

diminuarea func?iei endocrine ?i spermiogene a testiculului.

Tiroxina, produs? оn condi?ii normale de tiroid?, о?i exercit? influen?a

оn dou? direc?ii: pe de o parte stimuleaz? granularea bazofil? a celulelor

cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte sensibilizeaz? 1-2

foliculi din cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.

Iepele care depun o munc? intens? prezint? cicluri sexuale numai dup?

asigurarea unei perioade de odihn? ?i p??unat. Aciclia se datoreaz? ?i

pierderilor оn greutatea corporal?.

La toate speciile de animale contactul dozat cu masculii

genitostimulatori stimuleaz? func?ia de reproduc?ie la femele; prin

prezen?a berbecilor vasectomiza?i оn turme оnaintea sezonului de mont? se

poate gr?bi apari?ia primului ciclu sexual la majoritatea oilor.

Ovula?ia la femele este gr?bit? de asemenea ?i de stimulii exercita?i de

actul montei ?i al?i excitan?i neurosexuali omi?i de c?tre masculi.

Particularit??ile ciclului sexual la diferite specii

Оn conformitate cu decurgerea ovula?iei, femelele speciilor de animale

domestice se оmpart оn:

> femele cu ovula?ie spontan?, care ruperea (dehiscen?a) folicular?

se produce оntre faza foliculinic? ?i faza luteinic? (nelegat? de

actul montei);

> femele cu ovula?ie provocat?, la care eliberarea ovulului din

cavitatea folicular? este determinat? de actul coital (sexual).

Ciclul sexual la vac?

Vaca se оncadreaz? оn categoria femelelor policiclice, la care ciclul

sexual se repet? ritmic оn tot timpul anului, de?i unele condi?ii de mediu

intensific? manifest?rile ciclurilor de c?lduri prim?vara ?i toamna.

Dup? parturi?ie, ciclurile de c?lduri se manifest? din nou la 18-25 zile,

оn func?ie de ritmul involu?iei uterine, starea de s?n?tate puerperal?,

nivelul produc?iei de lapte ?i factorii de alimenta?ie, оntre?inere ?i

exploatare. Dup? majoritatea autorilor, al?ptarea influen?eaz? reluarea

c?ldurilor.

La vacile care al?pteaz? ele reapar mai tвrziu decвt la acele care sunt

separate de vi?el; faptul se explic? prin impulsurile inhibitoare care

pornesc de la mamel? оn timpul suptului ?i care, ac?ionвnd asupra

sistemului nervos central, creeaz? un factor dominant de excita?ie –

dominanta de lacta?ie, care inhib? centrul activit??ii sexuale ?i, ca

urmare, impulsul nervos necesar hipofizei pentru secre?ia hormonilor

gonadotropi.

Durata ciclului sexual la vac? este de 18-22 zile, cu o medie de 21 zile.

Stadiul de excita?ie are o durat? de 3-5 zile: 98 ore оn medie vara ?i 84

ore оn mediu iarna.

Оn timpul estrului organele genitale sufer? o serie de modific?ri: vulva

este tumefiat? ?i congestionat?, labiile vulvare se оngroa??; vestibulul

vaginal ?i vaginul se congestioneaz?, iar glandele realizeaz? o secre?ie

local? abundent? de mucus. Coarnele uterine sunt оn stare de erec?ie,

aparent sunt reduse оn lungime, are loc o puternic? rulare ?i aducerea

ovarelor оn pozi?ie ventral? оn raport cu uterul. Cervixul este

congestionat, canalul cervical este deschis ?i permite uneori introducerea

a 1-2 degete. Glandele endocervicale secret? un mucus abundent care se

scurge prin comisura inferioar? a vulvei. Secre?ia mucoas? este mai fluid?

?i transparent? la оnceputul estrului ?i devine mai vвscoas? spre sfвr?itul

acestuia; uneori, mai ales la animalele tinere, mucusul estral are un

aspect sanguinolent. Mucusul estral posed? calit??i bacteriostatice ?i

bactericide. Contactul femelelor cu taurii genitostimulatori m?re?te

capacitatea bactericid? a mucusului de 3 ori.

Frotiul executat din secre?ia vaginal? prezint? un num?r mare de celule

epiteliale descuamate, cu resturi de nuclee; Ph-ul secre?iilor vaginale

oscileaz? оntre slab acid spre alcalin.

Reac?ia general? se manifest? mai intens noaptea sau atunci cвnd mai

multe femele se afl? оn stadiul de excita?ie concomitent. Semnele clinice

ale reac?iei generale sunt: nelini?tea, apetit capricios ?i reducerea

timpului pentru rumegare, deplasarea frecvent?, sc?derea productivit??ii de

lapte cu 25% оn medie. Laptele devine s?rat sau amar (datorit?

estradiolemiei), mai gras ?i de culoare galben? ?i provoac? o u?oar? diaree

la vi?ei.

Оntr-o colectivitate bovin? (оn padoc sau la p??une) femelele stabilesc

contacte nazo-nazale sau nazo-genitale (perineale), accept? оmbr??i?area ?i

efectueaz? salturi pe alte femele, mimвnd prin mi?c?rile copulatorii ale

trenului posterior actul coital.

Оn prezen?a taurului femela efectueaz? saltul pe mascul, оns? nu accept?

оmbr??i?area acestuia; ea st? cu coada ridicat?, оncearc? des s? urineze;

оns? mic?iunea este slab?.

C?ldurile la vaci ?i vi?ele au o durat? de 10-23 ore, оn mediu 16 ore. Оn

timpul c?ldurilor la femele apare dorin?a de оmpreunare. Vaca este оn

c?utarea masculului: la vederea acestuia se оndreapt? spre el ?i ia pozi?ia

caracteristic? montei, ?i accept? coitul. Dup? mont? femela r?mвne imobil?,

cifozat? ?i cu coada ridicat?.

La unele vaci (cele grase, оn stabula?ie sau cele cu produc?ie mare de

lapte) simptomele c?ldurilor sunt mai pu?in pronun?ate; la aceste animale

c?ldurile se manifest? mai lini?tit. De aceea pentru depistarea femelelor

оn c?lduri se recomand? folosirea taurilor genitostimulatori.

Ovula?ia la vaci se produce la 10-15 ore dup? sfвr?itul c?ldurilor ?i se

declan?eaz? оn majoritatea cazurilor оn timpul nop?ii sau diminea?a.

Contactul dozat al femelelor cu taurul genitostimulator intensific?

manifestarea estrului, excita?iei sexuale ?i a c?ldurilor, iar coitul

gr?be?te procesul ovula?iei ?i reduce durata c?ldurilor.

Formarea stadiului de excita?ie la vaci. De regul?, la vaci, stadiul de

excita?ie debuteaz? cu estrul, ulterior (la 2-4 zile) apare reac?ia

general? ?i оn cele din urm? (la 4-15 ore) se manifest? c?ldurile. Uneori,

la оnceput se manifest? semnele reac?iei generale, apoi estrul ?i

c?ldurile; оn alte cazuri apari?ia ?i manifestarea celor trei fenomene

sexuale are loc оn acela?i timp. De aceea, se disting dou? variante de

formare a stadiului de excita?ie al ciclului sexual de valoare complet?:

sincronic? ?i asincronic?.

Оn cazul unei bune nutri?ii, оntre?ineri ?i exploat?ri ra?ionale, estrul,

reac?ia general? ?i c?ldurile se manifest? aproape оn acela?i interval de

timp, sincronic.

La formarea asincronic? a stadiului de excita?ie, оnceputul manifest?rii

estrului, reac?iei generale ?i a c?ldurilor nu coincide оn timp. Aceasta ?i

determin?, оn cazul lipsei genitostimulatorilor comiterea erorilor оn

depistarea c?ldurilor la femele ?i apari?ia sterilit??ii dobвndite

artificial.

Оn stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual dispare dorin?a de оmpreunare

?i semnele excita?iei sexuale, treptat оnceteaz? secre?ia de mucus.

Femelele manifest? o reac?ie negativ? fa?? de mascul – respingere

sexual?. La examenul rectal pe unul din ovare se poate palpa corpul galben

оn dezvoltare.

Оn stadiul de echilibru vaca manifest? o stare de indiferen?? fa?? de

mascul. La examenul rectal, pe unul din ovare se palpeaz? corpul galben ca

o forma?iune ovoid?, proeminent? pe ovar, cu diametrul de 1-2cm, ce poate

ocupa o bun? parte din ?esutul gonadei. Suprafa?a ovarului este deosebit?

datorit? prezen?ei foliculilor оn diferite stadii evolutive.

Ciclul sexual la oaie

Oile fac parte din grupa femelelor policiclice sezoniere. Func?ia

aparatului genital la aceast? specie se manifest? оn special оn sezonul de

toamn?, iar la oile care nu au r?mas gestante оn aceast? perioad? ciclul

sexual poate ap?rea prim?vara. Durata sezonului de reproduc?ie difer? оn

func?ie e оntre?inere. Unele rase mai primitive, cum sunt ?urcana ?i

?igaia, au un sezon de reproduc?ie mai scurt (2-3 cicluri sexuale pe

sezon), pe cвnd cele ameliorate au un sezon de reproduc?ie mult mai lung.

La rasele Merions de Australia, romanov ?i la cele de carne engleze?ti,

ciclul sexual se manifest? tot timpul anului. Оn condi?ii Favorabile de

macroclim?, furajare ?i microclim? corespunz?toare unele rase pot deveni

policiclice, adic? c?ldurile se manifest? оntregul parcurs al anului.

Dup? f?tare c?ldurile apar la rasa ?urcan? la 4-5 luni, iar la merinos 6-

8 luni. La unele rase de oi, cum este Karakul, udp? sacrificarea mieilor ?i

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5