Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2

Pentru a se mi?ca, spermii necesit? acid adenozin-trifosforic (ATP). Sperma

taurilor fertili con?ine 7-11 mg% de ATP. Sc?derea nivelului de ATP pвn? la

3 mg% reduce fecunditatea spermilor. Prin procesele de fructoliz? are loc

transformarea fructozei ce duce la apari?ia unei importante cantit??i de

energie chimic?. Aceasta se acumuleaz? sub form? de ATP, care ulterior,

prin desfacerea leg?turilor macroergice, furnizeaz? energie pentru

contractarea cozii spermului. Оn coada spermului a fost pus? оn eviden??

spermozina, analog al actomiozinei din mu?chi. Sub ac?iunea spermozinei,

care are propriet??i enzimatice se desfac leg?turile macroergice ale ATP,

din care apar acidul adenozin-difosforic ?i acidul fosforic; оn rezultatul

acestui proces spermii sunt asigura?i cu energie. Activitatea enzimatic? a

spermozinei este optim? la nivelul pH-ului de 8,3, de aceea, alcalinizarea

spermei intensific? mobilitatea spermilor. Adaosul de ATP оn sperm? nu

modific? mobilitatea spermilor deoarece membrana celulei spermatice nu las?

s? treac? acidul adenozin-trifosforic. Glucoza, ad?ugat? la sperm?,

amelioreaz? procesul de glicoliz?, iar prin urmare, ?i activitatea

respiratorie a spermilor, men?inвndu-se astfel mobilitatea lor.

Raportul dintre intensitatea proceselor de glicoliz? ?i activitatea

respiratorie a spermilor la animalele domestice determin? dou? tipuri de

sperm?:

- Sperm? care con?ine cantit??i mai mari de zaharuri ?i slab asigurat?

cu enzime cito-respiratorii. Spermii sunt capabili de glicoliz? ?i

activitate respiratorie оn m?suri egale. A?a tip de spermi este

caracteristic pentru tauri, berbeci ?i ?api;

- Sperm? care con?ine doar urme de zah?r, оn schimb este bine asigurat?

cu fermen?i cito-respiratori. Predomin? procesele de activitate

respiratorie; datorit? con?inutului redus de zaharuri se cheltuie оn

scopuri energetice, cu preponderen?? lipidele. Este caracteristic?

arm?sarilor, vierului ?i cвinelui.

Ac?iunea asupra spermilor a factorilor de mediu

Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici

afecteaz? grav viabilitatea spermilor, la prelevare ?i prelucrarea

materialului seminal trebuie s? se cunoasc? ac?iunea asupra game?ilor a

diferitor factori de mediu, cum ar fi: temperatura, lumina, presiunea

osmotic?, reac?ia mediului, flora bacterian? etc.

Temperatura. Viabilitatea ?i mobilitatea optim? a spermiilor se men?ine o

anumit? perioad? de timp la temperatura fiziologic?, de 37-38(C. Ridicarea

temperaturii pвn? la 40(C asigur? activizarea mobilit??ii game?ilor, оns?

brusc se reduce termenul de viabilitate al spermilor. La temperatura de

45(C game?ii mor datorit? coagul?rii proteinelor spermatice.

Coborвrea treptat? a temperaturii reduce activitatea cinetic? a celulelor

spermatice, deoarece are loc inhibarea (diminuarea) proceselor de

respira?ie ?i glicoliz?. La temperatura de 15(C mi?carea spermiilor devine

vibratorie, iar dup? r?cirea pвn? la +5(C mi?carea game?ilor оnceteaz? –

apare anabioza termic? a spermiilor. Exist? o rela?ie invers propor?ional?

оntre temperatura ?i termenul de p?strare a viabilit??ii spermiilor.

R?cirea spermei оntr-un interval de timp scurt, precum ?i trecerea brusc?

de la temperaturi ridicate la temperaturi coborвte provoac? la spermi ?ocul

termic (frigorific), exprimat prin pierderea capacit??ii fecundative de

c?tre game?i, apari?ia formelor teratologice de spermi ?i chiar moartea

acestora.

Exist? mai multe teorii ?i ipoteze referitoare la producerea ?ocului

termic, оns? nici una nu elucideaz? complet mecanismul apari?iei acestuia.

Se consider? c? un rol important оn acest sens оl au procesele de osmoz? ?i

difuzie din sperm?. Cu cвt aceste procese decurg mai lent, cu atвt

manifest?rile ?ocului sunt mai atenuate.

?ocul termic se manifest? deja la temperatura de +25-20(C, оns? spermii

sunt mai sensibili fa?? de acest fenoment la r?cirea spermei proasp?t

recoltat? mai jos de +18(C. De aceea, оn sala de recolt?ri ?i оn

laboratorul unde se lucreaz? cu sperma, temperatura nu trebuie s? fie sub

limita de +18(C.

Posibilitatea apari?iei ?ocului termic trebuie luat? оn seam? mai ales la

prelucrarea spermei de taur ?i berbec, care datorit? volumului mic al

ejaculatului, se r?ce?te mai repede.

Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, pentru atenuarea ?ocului termic

se folose?te g?lbenu?ul de ou de g?in?. Lecitina, con?inut? оn g?lbenu?, se

absoarbe la suprafa?a game?ilor ?i formeaz? o pelicul?, care protejeaz?

membrana celular? a spermiului ?i оl face s? reziste la ac?iunea ?ocant? a

frigului. Alt? metod? de prevenire a ?ocului termic este coborвrea treptat?

a temperaturii pвn? la +4-2(C, care face posibil? adaptarea spermiilor la

regimul de temperatur? dat.

Punerea spermiilor оn condi?ii de anabioz?, prin crearea unor temperaturi

sc?zute, st? la baza conserv?rii materialului seminal prin refrigerare sau

congelare. Dup? reanimare, prin ridicarea temperaturii, game?ii о?i

restabilesc mobilitatea ?i capacitatea fecundant?.

Lumina. Razele solare directe omoar? spermii оn timp de 20-40 minute.

Lumina difuz? nu influen?eaz? viabilitatea game?ilor. Prin urmare, la

prelevarea ?i procesarea materialului seminal se evit? ac?iunea asupra

ejaculatelor, a razelor solare directe.

Reac?ia mediului. Este proprietatea fizico-chimic? a spermei care

reprezint? gradul de aciditate sau concentra?ia ei оn ioni de hidrogen.

Оntre pH-ul spermei, concentra?ie ?i metabolism exist? o strвns? corela?ie.

Astfel оn sperma deas? de berbec ?i taur pH-ul are tendin?? de aciditate

(6,6-6,9), ca rezultat al metabolismului cumulat оn acid lactic al

spermiilor, оn timp ce la sperma rar? de arm?sar ?i vier pH-ul este u?or

alcalin (7,0-7,9), din cauza num?rului redus de game?i care elibereaz? mai

pu?in acid lactic.

Glucoza este considerat? ca surs? principal? de energie a spermiilor atвt

оn mediul aerob cвt ?i оn cel anaerob; la sperma cu o concentra?ie ridicat?

оn fructoz? se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt al pH-ului dat

de acumularea acidului lactic: la valoarea pH-ului de 6,3-6,4 apare

anabioza acid? a spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii

spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii spermei la

temperatura camerei (+16-18(C) ?i оn medii u?or acide (prin barbotarea

mediilor cu CO2).

Cre?terea оn continuare a acidit??ii (pH<6,2) datorit? acumul?rii ionilor

de hidrogen determin? moartea spermiilor prin distrugerea tegumetnului

lipoproteic, dispari?ia sarcinii electrice negative ?i aglutinarea

acestora.

Deplasarea pH-ului оn sensul alcaliniz?rii, ini?ial activizeaz?

mobilitatea game?ilor, iar mai tвrziu ace?tea mor.

Carbona?ii, fosfa?ii ?i citra?ii sunt elementele care formeaz? sistemul

tampon al spermei, datorit? c?ruia game?ii sunt capabili s? reziste o

anumit? perioad? de timp la modific?rile pH-ului.

Presiunea osmotic?. Presiunea osmotic? a spermei este constant? ?i se

apropie de cea a sвngelui. Plasma seminal? este izotonic? cu aceea a

spermiului, оntrucвt presiunea osmotic? a ei este egal? cu presiunea

osmotic? din interiorul gametului.

Spermii sunt foarte sensibili fa?? de modific?rile presiunii osmotice,

adic? fa?? de concentra?iile substan?elor din lichidul оn care se g?sesc.

De aceea, este necesar s? se ?in? seama la stabilirea mediilor de dilu?ie,

оntrucвt modificarea acestora spre hipotonie sau spre hipertonie, fa?? de

presiunea osmotic? a plasmei seminale, duce la mic?orarea viabilit??ii ?i

la moartea spermiilor.

Indiferent de situa?ie, se impune ca diluan?ii pentru conservarea spermei

s? fie izotonici cu spermii ?i ca acestea s? nu vin? оn contact cu apa.

Pentru sperm? sunt izotonice solu?iile de clorur? de sodiu de 1%,

bicarbonat de sodiu de 1%, citratul de sodiu de 3%, glucoza de 6,4% etc.

Flora microbian?. Exist? o corela?ie direct? оntre gradul de contaminare

a spermei cu microbi ?i fungi, calitatea materialului seminal ?i

fecunditatea (rata concep?iei) la animale. Оn condi?ii naturale, la

reproduc?torii s?n?to?i, оn tubii seminiferi, canalul epididimar, canalul

deferent ?i por?iunea incipient? a uretrei microorganismele lipsesc. Оns?,

datorit? contactului pe care sperma o are, оn timpul ejacul?rii cu diferite

segmente ale aparatului urogenital sau cu diferite aparate ?i instrumente

оn timpul examin?rii ?i prelucr?rii, la care se poate ad?uga influen?a

atmosferei s?lilor de recoltare, este imposibil de a se ob?ine un material

seminal steril.

Stabilirea celor mai importante locuri la nivelul c?rora sperma poate fi

poluat? microbian creeaz? posibilit??i reale pentru limitarea infect?rii

materialului seminal cu germeni patogeni sau condi?ionat patogeni. Aceast?

ac?iune, la care se adaug? ?i aseptizarea realizat? prin diferite

antibiotice ?i sulfamide ce se introduc оn diluan?ii pentru sperm?, are

repercusiuni directe asupra p?str?rii viabilit??ii spermiilor оn condi?iile

conserv?rii оndelungate.

Оn general, sursele de contaminare ale spermei pot fi externe ?i interne.

Mediul оnconjur?tor, оn care se efectueaz? recoltarea ?i prelucrarea

spermei, reprezint? una din cele mai importante surse de contaminare. Cele

mai frecvente surse externe sunt: atmosfera din ad?posturile

reproduc?torilor, s?lile de recoltare ?i laboratoarele, precum ?i

instrumentele cu care se recolteaz? ?i se efectueaz? examinarea ?i

prelucrarea spermei.

Num?rul de germeni din ad?posturile pentru reproduc?tori variaz? mult, оn

func?ie de o serie de factori: curen?i de aer, mi?carea animalelor,

umiditate, felul a?ternului. Оn general, num?rul de microorganisme din

ad?posturile de taurine este оntre 120 ?i 2500/m3 de arer. Оn condi?ii de

igien? necorespunz?toare num?rul microbilor atinge 1,6milioane/m3.

Sursele interne de contaminare a materialului seminal о?i au originea mai

ales la nivelul organelor aparatului genital. Astfel, flora bacterian?

nepatogen? ?i patogen?, specific? ?i nespecific? din sperm? reflect? gradul

de contaminare a aparatului genital.

C?ile de contaminare a organelor genitale ?i deci a spermei pot fi:

. calea hematogen? – principala оn contaminarea cu leptospire sau cu

Brucella;

. calea canalicular? – principala cale de contaminare a glandelor anexe,

a epididimului ?i uneori chiar a testiculelor.

Furoul poate fi surs? important? de infec?ie ascendent?, mai ales la

vier, datorit? particularit??ilor anatomice ale acestuia.

Dintre germenii nepatogeni оn sperm? se identific? Streptococi,

diplococi, stafilococi etc. Dac? rezisten?a animalului scade, germenii pot

deveni patogeni.

Germenii patogeni nespecifici din sperm? sunt E. coli, Corynebacterium

piogenes, Pseudomonas, Stafilococus piogenes, germenii din genul Proteus.

Germenii din genul Proteus, E. coli ?i Pseudomonas, оn asocia?ie cu

stafilococul piogen, determin? o propor?ie ridicat? de anomalii morfologice

?i sc?derea capacit??ii fecundante a spermei; pe lвng? importante

modific?ri enzimatice, ace?tea pot infecta ?i femelele, prin оns?mвn??ri

artificiale.

Germenii din flora bacterian? specific? prezint? un tropism particular

pentru aparatul genital mascul, оn aceast? grup? fiind оncadra?i Brucella

abortus, Vibrio foetus, Trichomonas foetus, Listeria monocytogenes, uneori

?i Mycobacterium tuberculosis. Оns?mвn?area femelelor cu astfel de sperm?

contaminat? conduce la apari?ia infec?iilor genitale.

Deseori оn sperm? sunt descoperi?i fungi patogeni (Candida albicans,

Aspergillus, Apsidia, Mucor etc.) care favorizeaz? apari?ia endometritelor,

iar оn cazul instal?rii gesta?iei pot provoca moartea produ?ilor

concep?ionali.

Ac?iunea substan?elor chimice. Majoritatea substan?elor chimice sunt

toxice pentru spermi. Dintre substan?ele neorganice mai toxice sunt

s?rurile ?i oxizii metalelor grele (mercur, plumb) care blocheaz? sistemele

enzimatice ale game?ilor. Sunt periculo?i pentru spermi de asemenea ?i

oxizii zincului, aluminiului, ferului, cuprului etc., de aceea оn practica

оns?mвn??rilor artificiale se folosesc instrumente nichelate sau

confec?ionate din sticl? ?i material plastic, iar sticl?ria – din sticl?

neutr?.

Vaporii de creolin?, lizol, terebentin?, eter, xeroform, iodoform ?. a.

au o ac?iune nociv? asupra spermiilor chiar de la distan??. Trebuie de luat

оn seam?, de asemenea, ac?iunea nefavorabil? asupra spermiilor a fumului de

tutun, a parfumului, precum ?i a mirosului de ceap? ?i usturoi.

O ac?iune foarte toxic? asupra game?ilor exercit? detergen?ii, acizii

neorganici, un ?ir de acizi organici ?i oxidan?ii.

Mai pu?in toxice pentru spermi sunt nitrofuranele. Sulfamidele ?i

antibioticele au o ac?iune relativ inofensiv? asupra spermiilor, de aceea

оn cantit??i admisibile se adaug? оn mediile de dilu?ie pentru sperm?.

Nec?tвnd c? оn practica оns?mвn??rilor artificiale este contraindicat?

aplicarea remediilor dezinfectante, totu?i pentru dezinfec?ia

instrumentelor se folosesc substan?e de acest fel. Mai bine venit оn acest

sens s-a dovedit a fi alcoolul etilic. Spre deosebire de alte substan?e

dezinfectante, acesta repede se evapor? ?i se dizolv? bine оn ap?. Cu

alcool de 70% se dezinfecteaz? utilajul, dispozitivele pentru recoltarea

spermei, precum ?i instrumentarul pentru оns?mвn?area artificial?.

R?m??i?ele de alcool r?mase pe instrumentar dup? dezinfec?ie se оnl?tur?

cu un tampon de vat? оmbibat оn solu?ie de clorur? de sodiu de 1%.

Bazele ?tiin?ifice ale recolt?rii spermei de la masculi

Activitatea de reproducere la masculi este generat? de reflexele sexuale:

de apropiere, erec?ie, salt ?i оmbr??i?are, intromisiune ?i ejaculare.

Modul de manifestare a reflexelor sexuale are un rol important оn

desf??urarea proceselor de reproducere.

Evolu?ia normal? a reflexelor sexuale are ca urmare eliminarea unei

sperme оn cantitate normal? ?i de calitate superioar?. Dereglarea sau

excluderea unuia din reflexele sexuale are drept consecin?? imposibilitatea

manifest?rii celorlalte reflexe sau elaborarea unei sperme calitativ

inferioare ?i оn cantitate mai mic?.

Reflexele sexuale, dup? cum se ?tie, fac parte din grupa reflexelor

оnn?scute sau necondi?ionate. Desf??urarea lor, deci actul sexual оn

totalitate, se produce sub influen?a sistemului neuroendocrin. O

contribu?ie important? оn reglarea normal? a proceselor reproductive o au

hormonii sexuali, care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc

un anumit grad de excitabilitate.

Оn timpul vie?ii animalului, peste reflexele necondi?ionate se suprapun

reflexele condi?ionate sau dobвndite. Ele se formeaz? sub influen?a

condi?iilor de via?? ale reproduc?torului (alimenta?ie, оntre?inere,

exploatare), le оnt?resc pe cele necondi?ionate ?i asigur? labilitatea

comportamentului sexual al masculului, adic? adaptarea celui din urm? la

noile condi?ii de reproduc?ie.

Оn centrele de оns?mвn?are artificial?, la o activitate sexual?

desf??urat? оn condi?ii favorabile are loc formarea ?i consolidarea

reflexelor sexuale pozitive, pe cвnd nerespectarea sistematic? a

condi?iilor оn timpul prelev?rii spermei (existen?a de zgomote, prezen?a

unor persoane str?ine, schimbarea tehnicianului recoltator ?i a locului

unde se face recoltarea) determin? suprapunerea reflexelor condi?ionate

negative, care fac dificil? recoltarea materialului seminal.

La masculii animalelor agricole ?i mai ales la tauri ?i vieri u?or se

formeaz? ?i se оnt?resc reflexe sexuale condi?ionate prin prezen?a unor

femele care nu sunt оn c?lduri, unor masculi ?i chiar unor manechine care

nu se aseam?n? neap?rat cu femelele din specia respectiv?.

Diferen?ierea neоnsemnat? оn comportamentul sexual al masculilor ?i оn

special nespecificitatea reflexului de salt ?i оmbr??i?are precum ?i

crearea unor condi?ii similare cu cele din timpul intromisiunii fac

posibil? recoltarea spermei de la reproduc?tori; prin urmare la baza

prelev?rii spermei de la masculi st? formarea ?i оnt?rirea reflexelor

condi?ionate pozitive.

Principii ?i metode de recoltare a spermei

Prelevarea spermei const? оn provocarea artificial? a ejacul?rii, f?r? a

avea loc actul sexual оntre mascul ?i femel?. Fiind o opera?iune foarte

important?, mul?i cercet?tori au c?utat s? amelioreze metodele de colectare

a spermei, f?r? s? prejudicieze s?n?tatea masculului. Оn afar? de aceasta,

metodele de recoltare a spermei trebuie s? asigure colectarea ejaculatului

f?r? pierderi, f?r? afectarea spermilor, precum ?i asigurarea unei calit??i

sanitare оnalte a materialului seminal.

Metodele existente de recoltare a spermei de la reproduc?tori se оmpart

оn:

. metode uretrale, ce permit ob?inerea spermei nemijlocit din uretra

masculului;

. metode vaginale, care ?in de colectarea spermei din vaginul femelei

dup? actul montei.

Metodele uretrale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Оn prezent este cea mai r?spвndit? form? pentru recoltarea spermei de la

reproduc?torii animalelor agricole. Vaginul artificial pentru prima dat? a

fost inventat de cercet?torul italian Giuseppe Amantea (1914), iar ulterior

a suferit modific?ri ?i оmbun?t??iri оn vederea adapt?rii lui pentru

recoltarea spermei la toate speciile (Walton, Ivanov, Milovanov, Comisarov,

Lipatov, Rodin).

Principiul recolt?rii spermei cu vaginul artificial const? оn asigurarea

condi?iilor existente оn vaginul natural al femelei оn c?lduri:

temperatur?, presiune, lubrifiere.

Vaginul artificial este alc?tuit din urm?toarele p?r?i:

. un tub cilindric rigid sau semirigid confec?ionat din cauciuc (taur,

vier), ebonit? (berbec) sau tabl? (arm?sar);

. o c?ma?? sub?ire de cauciuc;

. un pahar colector.

Tubul vaginal pe lungimea lui prezint? un orificiu astupat cu un dop sau

un robinet de ebonit? ?i un mвner pentru fixarea vaginului оn timpul

recolt?rii (la arm?sar).

Оn vaginul artificial pentru tauri se folosesc pahare colectoare din

sticl? cu pere?ii dubli sau colectoare de o singur? оntrebuin?are,

confec?ionate din polietilen?, оn form? de con.

Оn vaginul artificial pentru berbeci se folosesc pahare colectoare din

sticl? cu pere?ii dubli sau simpli. Paharele colectoare cu pere?ii dubli,

la un cap?t au o depresiune оn form? de con, pentru sperm?, iar la cap?tul

opus au o adвncitur? оn form? de pвlnie, cu un orificiu pentru a turna ap?

cald? оn spa?iul dintre pere?i: 50ml оn paharul colector pentru vaginul

berbecului ?i 100ml pentru vaginul taurului. Temperatura apei turnate

trebuie s? fie de 35-40(C, iar оn paharul colector, оn momentul recolt?rii

spermei, dup? оnc?lzirea pere?ilor lui, de 30-35(C. Dup? umplerea paharului

colector cu ap?. Orificiul se astup? cu un dop de cauciuc.

Paharele colectoare cu pere?ii dubli protejeaz? sperma de r?cirea brusc?

?i sunt folosite cвnd temperatura este mai joas? de +18(C.

Оn calitate de pahar colector оn vaginul artificial pentru vieri se

folose?te un borcan de sticl? de 500-1000ml. Оn borcan se monteaz? un

filtru de mas? plastic? pentru filtrarea secretului glandelor bulbo-

uretrale.

Paharul colector pentru vaginul artificial al arm?sarilor este

confec?ionat din cauciuc.

Preg?tirea vaginului artificial

Asamblarea vaginului se face prin introducerea c?m??ii vaginale оn

lumenul tubului vaginal ?i r?sfrвngerea ei peste capetele acestuia. Оntre

cele dou? componente se creeaz? astfel un spa?iu care este umplut cu ap?

cald? ?i aer (la unele specii). Pentru fixarea c?m??ii se folosesc inele de

cauciuc la ambele capete.

C?ma?a vaginului trebuie moderat intens? оn a?a fel, оncвt s? se creeze

cute longitudinale. Cutele helicoidale оmpiedic? intromisiunea ?i

desf??urarea corect? a reflexelor sexuale.

Sp?larea ?i dezinfectarea vaginului se face cu ajutorul unor perii cu

coad? lung?, cu ap? c?ldu??, оn care se poate ad?uga o cantitate mic? de

bicarbonat de sodiu (2-3%), se cl?tesc cu ap? curg?toare. Sterilizarea

vaginului se face, apoi prin autoclavare. Оn centrele de reproduc?ie

fiecare reproduc?tor are dou? vagine artificiale, care dup? sterilizare se

p?streaz? оn dulapuri-termostate la temperatura de 42(C, urmвnd s? se

preg?teasc? оnainte de recoltare.

Prin orificiul din peretele tubului vaginal se introduce ap? cald? оn a?a

fel, оncвt оn timpul recolt?rii temperatura interioar? оn vaginul

artificial s? fie de 40-42(C.

Cantitatea de ap? turnat? оn vagin ?i temperatura ei la diferite specii de

reproduc?tori

|Reproduc?torul |Modelul vaginului |Cantitatea de ap?,|Temperatura apei, |

| | |ml |(C |

|Taur |Scurt, de cauciuc |300 |60-65 |

|Berbec |De ebonit? |150-180 |50-55 |

|Vier |De cauciuc |300-400 |60-65 |

|Arm?sar |De tabl? |1500-1800 |50-60 |

Presiunea este creat? de apa cald? ?i de aerul care se introduce printr-

un dispozitiv din ebonit?, de forma unui robinet ata?at la dopul vaginului.

Lubrifierea c?m??ii vaginale, prin care se imit? mucusul estral, se

realizeaz? prin ungerea acesteia cu diluant steril pentru sperm?. La unul

din capetele vaginului artificial se ata?eaz? paharul colector, care la

taur se fixeaz? cu un inel de siguran??, pentru a nu fi azvвrlit оn timpul

recolt?rii.

Este strict necesar ca recoltarea spermei cu vaginul artificial s? se

fac? оn condi?ii igienice, pentru a se evita contaminarea materialului

seminal cu diferi?i agen?i infec?io?i ?i parazitari.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial se face fie pe femele оn

c?lduri, fie pe femele care nu sunt оn c?lduri, pe al?i masculi fie pe

manechine. Opera?ia de prelevare se efectueaz? оn sala de recoltare.

Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deferente. La tauri,

оnainte de recoltarea spermei, perii de pe furou se tund. F?r? contactul

prealabil al taurului cu vaca, recoltarea spermei este imposibil?. De aceea

taurul este contactat cu femela pentru excita?ia sexual?, sub ac?iunea

c?reia sperma din epididimul testicular se deplaseaz? оn ampulele canalelor

deferente. Ulterior, mвna lubrefiat? se introduce оn intestinul rect, se

pip?ie gвtul vezicii urinare ?i ampulele canalelor deferente, amplasate

anterior de glandele seminale. Оn urma mi?c?rilor de netezire a dilat?rilor

ampulare ?i a glandelor anexe are lor ejacularea.

Recoltarea spermei prin fistula uretral? prezint? interes teoretic ?i

practic. Metoda este practicat? mai mult la arm?sari ?i permite recoltarea

unei sperme absolut sterile cu un poten?ial оnalt de fecunditate.

Reproduc?torii cu fistule uretrale pot fi utiliza?i оn reproduc?ie timp

оndelungat.

Pentru recoltarea spermei prin fistul? se execut? uretrostomia perineal?.

Opera?ia se face оn a?a fel, оncвt cap?tul interior al fistulei s? se

situeze la nivelul plan?eului bazinului, оntre tuberozit??ile sciatice. La

cвteva zile dup? opera?ie arm?sarii se adapteaz? la condi?iile noi; pentru

actul mic?iunii ei accept? poza caracteristic? iepelor, оn a?a fel оncвt nu-

?i ud? membrele cu urin?. La trei-patru s?pt?mвni dup? opera?ie

reproduc?torul poate fi folosit pentru recoltarea spermei.

Оnainte de recoltarea spermei baza cozii se оnf??oar? cu o band? de

tifon, iar marginile fistulei se prelucreaz? cu un tampon оmbibat cu o

solu?ie de acid boric, ser fiziologic de clorur? de sodiu sau cu alcool de

50-60%. Оn momentul saltului arm?sarului pe iapa оn c?lduri, coada

masculului se d? оntr-o parte, iar la fistul? se ata?eaz? un vas steril. Оn

urma ejacul?rii sperma se acumuleaz? оn vasul al?turat.

Recoltarea spermei prin masturba?ie a fost aplicat? pentru prima dat? de

c?tre Spallanzani, la cвine. Ejacularea se produce оn urma presiunii

mecanice asupra penisului. Prin acest procedeu se poate recolta sperma de

la cвine ?i vier. Se execut? cu degetele, prin traversul furoului, masaje,

mai ales la extremitatea penisului, unde se g?sesc mai multe termina?ii

nervoase. Penisul intr? оn erec?ie, ?i dup? 10-12 min. masculul ejaculeaz?.

Recoltarea spermei prin masaj abdominal d? rezultate bune la coco?i.

Pentru reu?ita opera?iei, coco?ul este conten?ionat de un ajutor, оntr-o

pozi?ie convenabil?. Se efectueaz? cu degetul mare ?i cel ar?t?tor de la

mвna dreapt? un masaj sub forma unor compresiuni, оn sens cranio-caudal de

la stern pвn? la regiunea ischio-pubian?. Cu degetele corespunz?toare de la

mвna stвng? operatorul apas? din cвnd оn cвnd pe pere?ii cloacei.

Recoltarea spermei cu aparatul electro-ejaculator. Metoda se bazeaz? pe

excita?iile produse de curentul electric asupra centrului ejaculator din

m?duva lombar?, оn urma c?reia se produc contrac?ii ale musculaturii netede

din pere?ii c?ilor spermatice ?i are loc ejacularea. Electro-ejacularea se

poate aplica la berbec, taur ?i p?s?ri.

Metodele vaginale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu ajutorul buretului. Metoda era folosit? оn primii

ani de stabilire a оns?mвn??rilor artificiale, la recoltarea spermei de la

tauri, berbeci ?i arm?sari. Esen?a metodei const? оn folosirea unui burete,

care, dup? o prelucrare respectiv?, se introduce оn vaginul unei femele оn

c?lduri, dup? ce se admite actul montei. Dup? ejaculare buretele se extrage

din vagin ?i se scurge sub o pres? special?. Metoda folosirii buretelui la

recoltarea spermei are urm?toarele neajunsuri:

. buretele, ca corp str?in, poate s? deregleze dinamica ejacul?rii,

determinвnd inhibi?ia reflexelor sexuale ?i, оn cele din urm?,

diminuarea volumului ejaculatului;

. tehnica preg?tirii buretelui este complicat?; pentru aceste scopuri

este necesar? o prelucrare special?;

. оn urma pres?rii buretelui, mul?i spermi se traumeaz?;

. buretele introdus оn vagin absoarbe cantit??i considerabile de mucus

vaginal care influen?eaz? negativ viabilitatea spermilor.

Metoda recolt?rii spermei cu speculumul vaginal

Sperma se aspir? din vaginul femelei dup? actul montei cu ajutorul

speculumului vaginal ?i seringii. Aceast? metod? se aplic? la vaci, oi ?i

iepe; la cabaline colectarea spermei este posibil? numai cвnd canalul

cervical este оnchis.

Metoda vaginal? de recoltare a spermei este simpl?, оns? nu ?i lipsit? de

neajunsuri:

. o parte din sperm? se pierde printre pliurile mucoasei vaginale;

. ejaculatul se amestec? cu mucus vaginal, care reduce calitatea

materialului seminal.

Multe din metodele de recoltare a spermei descrise mai sus, cum sunt

prelevarea cu ajutorul buretelui, cu speculumul vaginal, prin fistul? etc.

au ast?zi mai mult o valoare istoric? ?i se folosesc оn mod excep?ional оn

cazul оn care procedeele curente de recoltare nu dau rezultate.

Оn prezent, la majoritatea speciilor de animale, recoltarea spermei se

realizeaz? cu ajutorul vaginului artificial. Оn afar? de aceast? metod? se

mai folosesc: electroejacularea (la berbec, taur, cвine, p?s?ri); masajul

abdominal (la p?s?ri); masajul ampulelor canalelor deferente ?i al

glandelor seminale (la taur); masturba?ia (la vier ?i cвine).

Particularit??i de recoltare, pe specii

Recoltarea spermei la taur

Pentru recoltarea spermei la taur se pot folosi trei metode:

. vaginul artificial;

. electroejacularea;

. masajul ampulelor canalelor deferente ?i alveziculelor seminale.

Metoda vaginului artificial

Aceast? tehnic? de recoltare permite ob?inerea unui ejaculat concentrat,

nepoluat, cu оnsu?iri asem?n?toare celui natural ?i f?r? a necesita un

personal de calificare оnalt? sau precau?ie deosebit? оn manipularea

taurilor.

Prelevarea spermei se efectueaz? оn sala de recoltare, special amenajat?,

dup? dou? ore de la hr?nire ?i ad?pare. Vaginul pentru recoltarea spermei

la taur este adaptat оn func?ie de m?rimea penisului ?i este individual

pentru fiecare reproduc?tor.

Оn ultimul timp se utilizeaz? dispozitive cu dimensiuni mai reduse, de 30

cm lungime pentru masculii adul?i ?i de 26 cm pentru taurii tineri.

Ejacularea se realizeaz? оn paharul colector de o singur? оntrebuin?are de

form? tronconic?, din polietilen?, protejat termic.

La taurine, declan?area reflexului ejacul?rii depinde оn principal de

asigurarea factorului temperatur?.

Stimularea sexual? a taurilor оnainte de recoltare se realizeaz? prin

plimbarea acestora «оn cerc» оn apropierea s?lii de recoltare, re?inerea

masculilor cвteva momente оnaintea saltului, efectuarea unui sau a dou?

salturi оn gol pentru donatorii mai pu?in preg?ti?i, sau schimbarea

taurilor manechini. Оn absen?a libidoului se indic? palparea transrectal? a

aparatului genital sau prezen?a unei femele оn c?lduri; saltul acesteia pe

mascul reprezint? pentru el un stimul sexual foarte puternic.

Electroejacularea se aplic? la taurii tineri, la care recoltarea se face

cu u?urin??, la masculii cu un libidou sc?zut sau la cei cu impoten?? de

copula?ie, uneori chiar la cei destina?i montei naturale pentru aprecierea

calit??ii spermei.

Metoda utilizeaz? dispozitive anale, cu lungimea de 30-35 cm ?i diametrul

cuprins оntre 6 ?i 9 cm, izolate electric pe toat? lungimea, cu excep?ia

extremit??ii interne, care are trei electrozi, orienta?i longitudinal ?i

pozi?iona?i ventral.

Se mai utilizeaz? un electrod de form? inelar?, care se introduce pe

degetul ar?t?tor, protejat de m?nu?a de cauciuc. Operatorul fixeaz? acest

dispozitiv la baza ampulelor canalelor deferente sau deasupra prostatei.

Оn preg?tirea taurului donator sunt necesare urm?toarele:

. conten?ia ferm? оntr-un travaliu care оmpiedic? alunecarea, c?derea

din timpul aplic?rii curentului electric;

. vidanjarea de fecale a ampulei rectale ?i cur??irea electrozilor,

ambele оn scopul realiz?rii unui bun contact electric al

dispozitivului cu peretele rectului;

. tunderea perilor prepu?iali, perierea ?i sp?larea zonei оnvecinate,

apoi uscarea acesteia;

. ob?inerea unui ejaculat complet, de bun? calitate, este condi?ionat?

de excitarea sexual? a donatorilor sau de masarea transrectal? a

glandelor anexe ale aparatului genital оnainte de recoltare.

Perioadele de stimulare electric? nu trebuie s? dep??easc? 2-3 secunde

atunci cвnd animalul se afl? оn apnee, acestea alterneaz? cu pauze de 1

secund?. Оn mod obi?nuit sunt necesare 4-19 reprize de stimulare pentru

realizarea erec?iei ?i exteriorizarea penisului ?i 18-35 pentru ejaculare

complet?; se folose?te o surs? de curent electric cu frecven?a de 30-40

cicluri ?i o tensiune de 15-20 vol?i. Dup? realizarea erec?iei, m?rirea

tensiunii curentului electric aplicat gr?be?te ejacularea.

Оn timpul electroejacul?rii taurul este agitat, manifest? contrac?ii

tetaniforme ?i cifoze.

Erorile оn aplicarea electroejacul?rii ?i modalitatea de corectare se

refer? la:

- absen?a erec?iei – se modific? pozi?ia dispozitivului anal sau se

оmpinge оnainte flexura sigmoidal? a penisului, ac?ionвnd оnapoia

pungilor testiculare;

- o stimulare prea frecvent? a taurului оn faza incipient? a

electroejacul?rii se soldeaz? cu ob?inerea de lichid seminal;

- aplicarea unor stimuli electrici cu parametrii prea mari va determina

o preerec?ie ?i pierderea ejaculatului оn prepu?iu.

- Izolarea electric? defectuoas? a dispozitivului anal, pozi?ionarea sa

lateral?, pot induce contractura musculaturii membrului posterior

ipsilateral prin excitarea nervului ischiatic. Unii tauri se оnclin?

pe o parte ?i fac extensie pe membrul posterior.

Masajul ampulelor canalelor deferente ?i al veziculelor seminale

Aceast? tehnic? are acelea?i indica?ii ca ?i electroejacularea.

Preg?tirea reproduc?torului este identic? cu cea a electroejacul?rii;

conten?ia taurului, tunderea perilor prepu?iali, toaleta furoului.

Se vidanjeaz? ampula rectal? ?i se trece apoi la identificarea

veziculelor seminale ?i ampulelor canalelor deferente. Masajul se

efectueaz? оn sens cranio-caudal pe o distan?? de aproximativ 30 cm, timp

de 3-5 minute, dup? care, de obicei, se produce ejacularea. Оn timpul

elimin?rii spermei, testiculele sunt u?or retrase spre inelul inghinal, iar

glandul iese par?ial din furou, f?r? ca penisul s? intre оn erec?ie.

Metoda este practic? ?i avantajoas?, nu necesit? condi?ii speciale de

recoltare, dar ea poate fi aplicat? numai de speciali?ti cu cuno?tin?e bune

оn topografia organelor aparatului genital mascul.

Factorii care limiteaz? extinderea ?in de urm?toarele:

. Unii tauri nu r?spund pozitiv la aceast? metod?. Оn cazul cвnd nu se

ob?ine eliminarea spermei оn 8-10 minute, se recomand? s? se renun?e

la masaj ?i opera?iunea s? fie repetat? оn ziua urm?toare;

. Contactul materialului seminal cu mucoasa prepu?ial? poate determina

contaminarea cu microbi a materialului seminal;

. Masajul intrapelvian al diferitelor segmente ale aparatului genital

poate provoca urinarea ?i compromiterea astfel a ejaculatului.

Recoltarea spermei la arm?sar

Recoltarea spermei de la arm?sar impune prezen?a unei femele оn c?lduri

naturale sau provocate prin injectarea a 10-20 mg estradiol, cu 24-48 ore

оnainte de recoltare, deoarece se cunoa?te c? recoltarea spermei prin

metode solitare este imposibil? la aceast? specie.

Prelevarea artificial? a materialului seminal la arm?sar urm?re?te s?

fac? posibil? examinarea calit??ii de reproduc?tori a masculilor afla?i оn

depozite ?i mai rar, оn scopul efectu?rii оns?mвn??rilor artificiale.

Factorii limitativi pentru extinderea metodei sunt:

. aspectul neomogen al ejaculatului care se datoreaz? componentei

spermatice cu vвscozitate оnalt? (secre?ie a veziculelor seminale,

care trebuie оndep?rtat? оnaintea prelucr?rii);

. spermii cabalinelor prezint? o sensibilitate «in vitro» deosebit?,

fapt care afecteaz? posibilitatea conserv?rii spermei pe termen mediu

sau lung;

. recoltarea spermei prezint? un grad ridicat de risc pentru personalul

recoltator;

. poluarea frecvent? a ejaculatului cu secre?iile prepu?iale, care sunt

foarte abundente.

Materialul seminal de la arm?sar se ob?ine prin utilizarea vaginului

artificial sau prin metoda fistulei uretrale (descris? anterior).

Metoda vaginului artificial

Страницы: 1, 2, 3