Ãèíåêîëîãèÿ, àíäðîëîãèÿ è âîñïðîèçâåäåíèå äîìàøíèõ æèâîòíûõ - ÷àñòü 2
Vaginul artificial pentru arm?sar se deosebe?te de cel utilizat la alte
specii prin dimendsiunile mai mari. Tubul vaginal este confec?ionat din
tabl? zincat?, aluminiu sau mase plastice, având lungimea de 55 cm,
diametrul interior la un cap?t de 16 cm, iar la cel?lalt de 13 cm. Corpul
vaginului este prev?zut cu un mâner ce serve?te la manipularea
dispozitivului.
Preg?tirea pentru recoltare const? în sp?larea ?i dezinfectarea riguroas?
a penisului ?i furoului.
Preg?tirea partenerei pentru recoltare const? în conten?ionarea acesteia
cu ajutorul platlogelor ?i iava?alei; baza cozii se înf??oar? cu o band? de
tifon. Arm?sarul este introdus în sala de recoltare de doi îngrijitori cu
ajutorul a dou? pene de c?p?stru. Tehnicianul ce recolteaz? sperma, se
a?eaz? în partea dreapt? a iepei ?i ?ine cu mâna dreapt? vaginul artificial
sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de 35-40(C. Când arm?sarul face
saltul, operatorul cu mâna stâng? prinde penisul de la baz? ?i îl dirijeaz?
în lumenul vaginului. Dup? ejaculare vaginul artificial împreun? cu penisul
se dirijeaz? cu paharul colector în jos, pentru ca sperma s? se scurg? pe
pere?ii ei. În a?a pozi?ie vaginul artificial se ?ine pân? se termin?
eliminarea spermei. Eliminarea spermei la arm?sar este înso?it? de
încetarea mi?c?rilor de copula?ie ?i a contrac?iei ritmice a mu?chilor
bazei cozii. Ejacularea la arm?sar dureaz? 10-20 secunde, iar volumul
ejaculatului constituie 50-100 ml.
Dup? recoltare sperma se filtreaz? printr-un tifon steril, pentru
îndep?rtarea smegmei ?i masei gelatinoase existente în ejaculat (secre?ia
veziculelor seminale).
Recoltarea spermei la vier
La vier sperma poate fi recoltat? cu vaginul artificial ?i prin
masturba?i (metoda manual?). Spre deosebire de alte specii, la suine se
realizeaz? u?or recoltarea solitar?, pe manechin.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
Vaginul artificial pentru vier, spre deosebire de vaginul altor specii,
prezint? unele particularit??i, cu toate c? principalele p?r?i componente
sunt acelea?i: tubul vaginal, c?ma?a vaginal?, tubul prelungitor de cele
mai multe ori se folose?te o bucat? de c?ma?? vaginal? din vaginul
artificial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, confec?ionat din cauciuc,
are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. C?ma?a vaginal? are lungimea
de 40-45 cm, iar tubul prelungitor de 20-25 cm. Recipientul colector cu
capacitatea de 500-1000 ml este confec?ionat din sticl? (un borcan
obi?nuit) sau material plastic cu pere?ii dubli, între care se toarn? ap?
cald?. Pentru îndep?rtarea frac?iunii gelatinoase din sperm? (secretul
glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului colector se ata?eaz? un
filtru de material plastic sau o bucat? de tifon, care se fixeaz? cu un
inel de cauciuc.
Recoltarea spermei la vier se face pe un manechin de porc, confec?ionat
din scândur? ?i acoperit cu mu?ama. În interiorul manechinului este
prev?zut un dispozitiv special, unde se a?eaz? vaginul preg?tit.
Dispozitivul pentru vaginul artificial se înc?lze?te cu l?mpi electrice.
Pe pere?ii laterali ai manechinului se monteaz? dou? cuie de lemn pentru
sprijinirea membrelor anterioare ale vierului în timpul saltului. Pentru
deprinderea vierului s? îndeplineasc? salturi pe manechin la început se
admit câteva monte cu scroafe aflate în c?lduri, ulterior scroafa se
înlocuie?te cu un manechin acoperit cu o piele scoas? de pe o scroaf?
s?n?toas? sacrificat?. Reflexele sexuale se înt?resc dup? 1-3 salturi pe
manechin, înso?ite de reflexul ejacul?rii. Unii masculi reproduc?tori
repede manifest? reflexele sexuale pe manechin dac? în prezen?a lor se
recolteaz? sperm? de la vierii deja deprin?i s? efectueze saltul pe
manechin. Reproduc?torii de asemenea bine manifest? reflexele sexuale pe
manechin, dac? cel din urm? este stropit cu sperm? de vier sau secre?ia din
vaginul unei scroafe în c?lduri. Manechinul, dup? fiecare recoltare, se
spal? cu ap? cald? ?i s?pun, se ?terge cu un prosop, apoi se dezinfecteaz?
cu o solu?ie de 2% de cloramin? sau 3% de peroxid de hidrogen.
Metoda manual? de recoltare a spermei
Este o metod? simpl? ?i nu necesit? o aparatur? complicat?, permi?ând
ob?inerea de ejaculate de bun? calitate. Ea se efectueaz? tot pe manechin.
Imediat dup? saltul ?i îmbr??i?area manechinului vierul execut? câteva
mi?c?ri de încercare a intromisiunii. În acest moment operatorul fixeaz?
extremitatea spiralat? a penisului cu mâna acoperit? cu o m?nu?? din
cauciuc. Fixarea manual? a organului copulator des?vâr?e?te erec?ia,
completa sa exteriorizare fiind facilitat? de trac?ionarea moderat? a
penisului, care este dirijat anterolateral ?i ventral.
Ejacularea la vier începe aproape imediat dup? contactul penisului cu
mâna recoltatorului, dureaz? în medie 4-6 minute, timp în care vierul
donator este lini?tit ?i îmbr??i?eaz? cu putere manechinul.
Ejaculatul va fi recoltat într-un pahar colector la 38-40(C, avându-se
grij? ca paharul s? fie acoperit cu un tifon, care re?ine partea
gelatinoas? (secre?ia bulbo-uretral?). De asemenea, primele frac?iuni ale
ejaculatului (frac?iunea prespermatic?, lipsit? de spermi ?i cu con?inut
ridicat de microorganisme) se vor înl?tura colectând numai, odat? cu
apari?ia primelor jeturi «l?ptoase», sperma bogat? în spermi.
Recoltarea spermei de la berbec
Recoltarea spermei de la berbec, în mod obi?nuit, se execut? cu ajutorul
vaginului artificial ?i numai în cazuri excep?ionale, mai ales în scop
experimental, se realizeaz? prin electrocutare.
Recoltarea spermei cu vaginul artificial
Vaginul artificial pentru prelevarea spermei la berbeci are lungimea de
20 cm ?i diametrul de 5 cm. Pentru provocarea ejacul?rii este necesar?
asigurarea unei temperaturi de 41-44(C ?i a unei presiuni de 40-60 mm
coloan? de mercur; din punct de vedere concep?ional acest dispozitiv este
identic cu cel utilizat la taurine.
Recoltarea spermei la berbec se face în camera de recoltare amenajat?,
unde este adus? o oaie în c?lduri sau un castrat, care trebuie conten?ionat
într-un travaliu. Tehnicianul se a?eaz? în partea dreapt? a berbecului,
stând pe genunchiul drept, iar cu mâna dreapt? ?ine vaginul artificial
apropiat de crupa animalului, sub un unghi de 35(. În acest timp mâna
stâng? o ?ine pe furoul berbecului. Când masculul face saltul pe femel?
(castrat), operatorul dirijeaz? penisul spre lumenul vaginului artificial.
La pu?in timp dup? ce penisul a fost introdus, berbecul efectueaz? brusc
mi?c?rile caracteristice reflexului de ejaculare. Masa spermatic? este
proiectat? în paharul colector. Odat? cu coborârea masculului de pe femel?,
vaginul artificial se scoate de pe penis, se dirijeaz? cu paharul colector
în jos ?i se ?ine în pozi?ie vertical? pentru ca sperma r?mas? pe pere?ii
camerei s? se scurg? în paharul colector. Dup? aceasta paharul colector se
scoate ?i se transmite în laborator.
Recoltarea spermei prin electroejaculare
La berbeci, electroejacularea prezint? unele deosebiri fa?? de tehnica
descris? la taurine. Berbecii se fixeaz? în decubit lateral drept, de
obicei pe o scar?, ce se a?eaz? pe sol sau masa de lucru. Se face toaleta
regiunii furoului cu o solu?ie de bicarbonat de sodiu, se extrage penisul
din furou, ac?ionând asupra flexiunii sigmoidale, se fixeaz? cu o me??
steril?, ce se trece pe la baza glandului, astfel ca apendicele vermiform
s? fie introdus în recipientul colector.
Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm ?i diametrul de 2 cm se
inser? în rect pân? în dreptul regiunii lombare, circa 15 cm (se stabile?te
contactul electric, dându-se excita?ii electrice în serii de câte 5 secunde
la intervale de 10 secunde. Sperma este ejaculat? dup? 3-5 reprize,
deoarece actul se produce f?r? erec?ie. Berbecii reac?ioneaz? mai promt la
electroejaculare.
Dispozitivul se conecteaz? la o surs? de curent electric continuu cu
valori ale tensiunii de 2,5 ?i 8 vol?i.
Examinarea ?i aprecierea spermei
Pentru aprecierea fertilit??ii unui reproduc?tor, controlul calit??ii
materialului seminal constituie un factor esen?ial. Fecunditatea unui
mascul este în func?ie de cantitatea ?i calitatea spermei. No?iunea de
calitate a spermei se refer? la însu?irile macro- ?i microscopice ale
ejaculatului, corelate cu fertilitatea spermilor.
Importan?a controlului ?i evalu?rii ejaculatelor rezult? din:
. necesitatea cunoa?terii calit??ii ejaculatelor înainte de a se proceda
la diluare, în vederea excluderii celor necorespunz?toare;
. necesitatea stabilirii gradului de dilu?ie optim, al fiec?rui ejaculat
în parte;
. necesitatea verific?rii calit??ii spermei diluate atât la diferite
etape de prelucrare, cât ?i în urma conserv?rii;
. necesitatea aprecierii calit??ii de reproduc?tori la masculii folosi?i
la monta natural?.
Pentru evaluarea cantit??ii ?i calit??ii spermei (ejaculatelor) se
folosesc metodele de laborator, care pot fi:
. macroscopice;
. microscopice;
. biochimice;
. bacteriologice.
Aprecierea definitiv? a fecundit??ii unui mascul reproduc?tor se va face
în urma ob?inerii rezultatului probei biologice, coroborat? cu capacitatea
productiv? a descenden?ilor (testul dup? descendent?).
Controlul spermei prin metode de laborator
Indiferent de scopul în care s-a realizat, dup? prelevare sperma este
examinat? pentru evaluarea însu?irilor macroscopice ?i microscopice. Acest
examen se efectueaz? imediat dup? recoltare, prin asigurarea tuturor
cerin?elor pentru a men?ine sperma «in vitro» ?i a nu deteriora calitatea
acesteia.
În acest scop:
. se va utiliza un echipament curat, f?r? urme de substan?e chimice
(alcool, antiseptice de orice fel), agent lubrifiant, lichid
prepu?ial, ap? sau urin?;
. sticl?ria de laborator trebuie s? fie confec?ionat? din sticl? neutr?,
curat?, sterilizat? ?i înc?lzit? pân? la temperatura fiziologic? (37-
38(C);
. ejaculatul nu se va expune la lumina solar? direct? ?i se va evita
varia?ia de temperatur? a ejaculatului care determin? ?ocarea termic?
a spermilor.
Examenul macroscopic
Prin examen macroscopic se apreciaz? volumul ejaculatului, culoarea
spermei, mirosul, densitatea ?i prezen?a valurilor spermatice.
Volumul ejaculatului
Volumul ejaculatului difer? în func?ie de specie, iar în cadrul speciei
de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat la
altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili în paharul
colector sau în cilindrii grada?i.
În condi?ii optime de recoltare, volumul ejaculatului se men?ine în
limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare sexual?, cum ar fi
prezen?a unei femele în c?lduri, masarea transrectal? a anexelor aparatului
genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul ejaculatului ?i num?rul
de spermi din sperm?. La masculii tineri volumul ejaculatului este mai
redus, în compara?ie cu cel al masculilor adul?i.
Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate, o frecven??
ridicat? a recolt?rilor, starea de boal?, inflama?ia unor anexe ale
aparatului genital, precum ?i al?i factori, cum ar fi alimenta?ia,
între?inerea ?i exploatarea nera?ional? pot provoca reducerea volumului
materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet? a
ejacul?rii (aspermatismul).
De?i în practica îns?mân??rilor artificiale s-au stabilit valori minime
ale principalelor însu?iri ale spermei, mai jos de care ejaculatele nu se
prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea volumului
spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat? din punct de vedere
economic.
Culoarea spermei
Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la alta, dar se afl? în
corela?ie strâns? cu concentra?ia de spermi: la taur ?i berbec este alb?
sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la arm?sar
este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la câne sperma are un aspect apos
?i u?or tulbure, fiind semitransparent?.
Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?:
- culoarea maronie apare în orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini;
- culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a în ejaculat a
sângelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis;
- culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?;
- flocoanele de puroi modific? culoarea spermei conferindu-i
ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din ampulele canalelor
deferente sau glandele anexe ale aparatului genital;
- infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? în galben-verzui culoarea
spermei.
În toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?.
Mirosul spermei
Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon. În cazul
când sperma prezint? alte mirosuri care nu corespund cu cel men?ionat,
acest lucru indic? prezen?a unor procese inflamatoare la nivelul c?ilor
genitale ?i, în acest caz, se modific? ?i culoarea.
Aprecierea valorilor spermatice
La unele specii prin examen macroscopic, în func?ie de densitatea ?i
mobilitatea spermilor se poate constata prezen?a valurilor, de diferite
intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este vizibil în
sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare, care prezint? particule
fine în continu? mi?care (mai ales la berbec), asem?n?toare cu ni?te
valuri, care se agit? în paharul colector sau într-o lam? exavat?. Sperma
mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice.
Examenul microscopic al spermei
Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului ?i
permite s? se aprecieze densitatea ?i concentra?ia spermei, mobilitatea
spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.
Aprecierea densit??ii spermei
Densitatea spermilor în sperm? difer? de la o specie la alta, iar în
cadrul speciei se constat? varia?ii între reproduc?tori ?i chiar la acela?i
reproduc?tor între dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei const? în
aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o pipet? steril?
se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? înc?lzit? sau pe o
pl?cu?? înc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?, având grij? s? nu se
formeze între ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel pu?in ¾
câmpuri microscopice. În func?ie de distan?ele dintre doi game?i, se
deosebesc mai multe categorii de sperm?:
Sperma dens? se noteaz? cu «D», câmpul microscopic este plin cu spermi,
distan?a dintre game?i este mai mic? decât lungimea capului unui sperm. Se
constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru.
Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml,
iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet.
Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai mici de sub 0,5
miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decât lungimea
capului, ajungând pân? la lungimea unui gamet.
Sperma foarte rar? (oligospermie) (O) prezint? doar câ?iva spermi în
câmpul microscopic.
Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?.
În mod normal, la taur, berbec ?i ?ap se întâlne?te sperm? dens? ?i
mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La vier se poate întâlni
sperm? mijlocie când recoltarea spermei se întrerupe înainte de frac?iunea
postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?.
Determinarea concentra?iei spermei.
Concentra?ia spermilor pe unitatea de m?sur?, de obicei miliarde pe
milimetru, are mare importan?? în procesul de prelucrare a materialului
seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i de mobilitatea lor depinde
gradul de dilu?ie a spermei.
Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un ejaculat se poate realiza
prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc.
Metoda hemocitometric?
Se bazeaz? pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor
figurate din sânge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev, Thoma,
Burker etc. ?i pipetele Potain.
În pipeta Potain se aspir? sperm? pân? la diviziunea de 0,5 ?i se
completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu 3%, pân? la diviziunea 101
(pentru sperma de berbec ?i taur) sau 11 (pentru sperma de vier ?i
arm?sar). Pipeta se men?ine în pozi?ie vertical? pentru a se evita formarea
bulelor de aer. În continuare se prind capetele pipetei între pulpa
degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se agit? bine con?inutul acesteia,
pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor (albe sau ro?ii)
care se g?sesc în ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm? diluat?
?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe care,
în prealabil, s-a a?ezat o lamel?.
Se procedeaz? în continuare la num?rarea spermilor din 5 p?trate mari
(respectiv 80 de p?tr??ele), luate în diagonala re?elei.
Concentra?ia de spermi în sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula:
[pic], în care:
N – num?rul de spermi num?ra?i în 5 p?trate;
I – în?l?imea sau adâncimea camerei (1/10mm);
S – suprafa?a unui p?tr??el (1/400 mm2);
D – gradul de dilu?ie a spermei (1/200 pentru sperma de taur ?i berbec ?i
1/20 pentru sperma de vier ?i arm?sar);
n – num?rul p?tr??elelor în care s-au num?rat spermii (80).
În cazul spermei de taur ?i berbec, cu gradul de dilu?ie de 1/200,
înlocuind formula se ob?ine: [pic] sau [pic], sau formula simplificat?
este: C=Nx10000 ?i pentru a afla num?rul de spermi într-un mililitru de
sperm?, rezultatul se înmul?e?te cu 1000.
În cazul spermei de vier ?i arm?sar, cu gradul de dilu?ie de 1/20,
formula simplificat? pentru aprecierea concentra?iei game?ilor este:
C=Nx1000, iar pentru exprimarea concentra?iei în spermi/ml rezultatul de
asemenea ob?inut se mai înmul?e?te cu 1000.
Metoda fotocolorimetric?
Este o metod? rapid? de num?rare care se bazeaz? pe diferitele grade de
opacitate pe care le are sperma pus? în fa?a unui fascicul de lumin? ce
trece prin dreptul unei celule fotoelectrice.
În practic? se folosesc fie fotocolorimetre ce indic? direct num?rul de
spermi în miliarde, fie fotocolorimetre ce trebuie în prealabil etalonate
prin m?sur?tori repetate executate prin metoda hemocitometric?.
Metoda electronic?
Principiul metodei se bazeaz? pe modificarea de c?tre spermi a câmpului
electronic creat de 2 electrozi din platin?, plasa?i într-un capilar de
pasaj al spermei. Exist? diferite tipuri de aparate electronice cel mai
utilizat fiind tipul Coulter.
Aprecierea mobilit??ii spermilor
Mobilitatea spermilor se apreciaz? în func?ie de mi?c?rile spermilor,
care se pot urm?ri cu u?urin?? în câmpul microscopic. În func?ie de
aspectul mi?c?rilor, într-o pic?tur? de sperm? aplicat? pe o lam? ?i
acoperit? cu o lamel?, la temperatura fiziologic?, putem întâlni mai multe
categorii de spermi ?i anume:
- spermi cu mi?care de înaintare sau rectilinie;
- spermi cu mi?c?ri circulare sau «în manej»;
- spermi cu mi?c?ri vibratorii sau ondulatorii;
- spermi f?r? mi?c?ri (mor?i).
Posed? fecunditate numai spermii care au mi?c?ri de retropulsie
(pendulare), «în manej» ?i cei imobili.
În cazul când to?i spermii din câmpul microscopic sunt imobili (mor?i),
sperma respectiv? se noteaz? cu «N» (necrospermie).
Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici
afecteaz? mobilitatea spermilor, examinarea spermei trebuie efectuat?
imediat dup? recoltare, evitându-se varia?iile de temperatur? (?ocul
termic), poluarea cu ap?, urin?, alte substan?e chimice, lubrefian?i etc.
La speciile cu sperm? foarte deas? (berbecul), pentru facilitarea
examin?rii microscopice a spermei este indicat? diluarea materialului
seminal cu o solu?ie citrat? sau cu clorur? de sodiu, sol. 1%.
Pentru aprecierea mobilit??ii spermilor, la noi în republic? se folose?te
sistemul notelor de la 10 la 1.
Conform acestui sistem, aprecierea activit??ii sau mobilit??ii spermilor
se face astfel:
10 puncte – când to?i spermii au mi?care rectilinie;
9 puncte – când 90% au mi?care de înaintare;
8 puncte – când 80% au mi?care de înaintare;
…2 puncte – când 20% au mi?care de înaintare.
În mod obi?nuit, se admit pentru prelucrare ejaculatele notate cu cel
pu?in 8 puncte la taur ?i berbec ?i 6-7 puncte la vier ?i arm?sar, (60-80%
spermi cu mi?c?ri active de înaintare).
Spermii care prezint? altfel de mi?c?ri (circulatorii, ondulatorii,
retrograde împreun? cu cei cu mi?c?ri de înaintare foarte lente sau agonice
primesc aceea?i apreciere ca ?i spermii mor?i.
Examenul morfologic al spermilor
În sperma reproduc?torilor domestici se întâlnesc frecvent, în propor?ii
variabile, spermi cu diferite anomalii (teratologici), precum ?i spermi
imaturi, care pot influen?a negativ fecunditatea, când procentul acestora
dep??e?te anumite limite. Pentru acest motiv, examenul spermei trebuie
completat ?i cu determinarea raportului de spermi teratologici ?i imaturi.
Anomaliile morfologice ale game?ilor se pot încadra în:
- anomalii primare, determinate de tulburarea spermiogenezei, având o
localizare în tubii seminiferi, pân? la ajungerea în epididim ?i
constau în alterarea morfologic? ?i structural? a capului spermului;
- anomalii secundare, care se produc în epididim datorit? stagn?rii
prelugite la acest nivel, sau sunt efecte ale ac?iunii unor factori
termici (?ocul termic), chimici sau mecanici din timpul ejacul?rii ?i
manipul?rii spermei. Anomaliile secundare vizeaz? alterarea piesei
intermediare sau a cozii game?ilor.
Anomaliile capului pot fi de form? ?i m?rime ?i se refer? la micro- ?i
macrocefalie, spermi cu capul dublu sau multiplu, cap alungit ?i îngust, în
form? de par?, neregulat ?i mic – sferic. Alte anomalii ale capului
spermului constau în cap deta?at (liber) ?i invaginarea înveli?ului
nuclear.
Anomaliile acrozomului se refer? la: acrozom aplatizat, incomplet, curbat
sau deta?at.
Piesele intermediare anormale pot fi: îngro?ate, r?sucite, cu noduri
duble, gât filiform ?i cu pic?tura protoplasmatic? proximal? sau distal?.
În procesul matur?rii epididimare a spermilor pic?turile protoplasmatice
migreaz? de la gât spre extremitatea distal? a piesei intermediare ?i
dispare de regul? înaintea ejacul?rii; aceast? migrare a pic?turii
protoplasmatice se realizeaz? în capul epididimului. Într-un ejaculat
normal, procentul spermilor cu pic?tura protoplasmatic? (imaturi) nu
trebuie s? dep??easc? 2-3% la berbec ?i taur ?i 10% la vier ?i arm?sar.
Dep??irea acestui procent denot? epiuizarea sexual? a masculilor.
Afec?iunile epididimului altereaz? conforma?ia normal? a piesei
intermediare, fapt care reduce mobilitatea spermilor ?i se asociaz? cu
infecunditatea.
Examenul morfologic al spermilor poate depista unele forme de anomalii
ale cozii: cozi duble sau r?sucite, scurte sau absente, pic?turi
protoplasmatice localizate proximal sau distal.
Dup? datele din literatura de specialitate, procentul maxim de spermi
anormali (teratologici) admi?i în sperma de taur este de 18%, inclusiv 3-4%
cu anomalii ale capului, 4-10% - la piesa intermediar? ?i 0,5-2% - la coada
spermului.
Berbecii cu o fecunditate normal? nu dep??esc 14% inciden?? a spermilor
anormali; vierii ?i arm?sarii au în medie 20% de spermi teratologici.
Determinarea spermilor anormali se face prin utilizarea diferitor metode
de colorare, care permit atât aprecierea de ansamblu a game?ilor, cât ?i
anumitelor aspecte legate de structura lor. Determinarea spermilor cu
anomalii primare sau secundare sau a celor imaturi, se poate face prin
efectuarea unor frotiuri din sperm?, care apoi se coloreaz? cu: Giemsa
rapid, fuxin? Pfeiffer, solu?ie albastru de metilen 1%, eozin? 5%,
hematoxilin? etc.
Din sperma proasp?t recoltat? se prepar? mai multe frotiuri, care se
fixeaz? prin uscare la aer sau în alcool 96(, timp de 2 minute. Dup? fixare
se procedeaz? la colorarea cu o solu?ie din cele men?ionate timp de 3-5
minute. Frotiurile colorate se spal? sub un jet mic de ap?, se usuc? ?i
apoi se examineaz? la microscop cu putere de m?rire de 200-400 ori. În
timpul examenului microscopic se noteaz? separat num?rul de spermi normali
?i al celor cu anomalii, pân? se examineaz? cca 500 spermi. Pe baza
num?rului de spermi examina?i se calculeaz? propor?ia dintre cei anormali
?i normali.
Determinarea propor?iei de spermi vii ?i mor?i
Se poate realiza printr-o colora?ie intravital?, compus? din 3 gr citrat
de sodiu, 100 ml ap? distilat?, 1 gr eozin? ?i 5 gr negrozin?. Membrana
celular? a spermilor mor?i devine permeabil? la eozin?, astfel c? ace?tia
se coloreaz? în ro?u, în compara?ie cu spermii vii, care r?mân necolora?i.
Calculul acestei propor?ii rezult? din num?rarea a 100-500 celule
spermatice ?i exprimarea procentual? a game?ilor vii ?i mor?i dintr-un
ejaculat.
Teste biochimice pentru aprecierea calit??ii spermei
În practica îns?mân??rilor artificiale, testele biochimice sunt pu?in
folosite, totu?i cu valoare de diagnostic sunt: testele de rezisten??
termic?, rezisten?a la solu?ii hipertonice ?i testul reducerii albastrului
de metilen.
Proba biologic?
Rolul hot?râtor în analiza spermei îl are aprecierea fecundit??ii
spermilor, realizat? prin proba biologic?. Concep?ia (fecunditatea) depinde
de gradul de înrudire al femelei cu masculul, de starea s?n?t??ii
reproduc?torilor (femelei ?i masculului), condi?iile de alimenta?ie ?i
între?inere etc. De aceea, pentru aprecierea fecundit??ii unui reproduc?tor
se alege un grup de femele tinere, nulipare, cu stare de s?n?tate perfect?,
care se monteaz? sau se îns?mân?eaz? artificial cu sperma masculului
respectiv. Dup? num?rul femelelor devenite gestante se fac concluzii asupra
capacit??ii de fecundare a reproduc?torului. Astfel, se consider? normal?
sperma unui reproduc?tor care realizeaz? instalarea gesta?iei, dup? prima
îns?mân?are, la 70-75% din femele.
Diluarea spermei
Diluarea ?i conservarea materialului seminal sunt opera?ii prin care se
asigur? men?inerea viabilit??ii ?i puterii fecundative a spermilor un timp
variabil în afara c?ilor genitale.
Practicarea îns?mân??rilor artificiale arat? c? într-un diluant bine
preg?tit ?i ales spermii î?i p?streaz? viabilitatea ?i celelalte însu?iri
biologice un timp mai mult mai îndelungat decât în mediul natural. Aceasta
se explic? prin urm?toarele.
În primul rând, plasma seminal?, constituit? din secre?iile anexelor
testiculare ?i ale glandelor anexe ale aparatului genital nu serve?te ca
mediu ideal pentru p?strarea spermilor în afara organismului. Secre?ia slab
alcalin? a prostatei stimuleaz? mobilitatea spermiilor, care pân? la acest
moment se aflau în canalul epididimar, în stare de anabioz?. Acest fenomen
este important pentru a asigura înaintarea spermilor prin c?ile genitale
femele ?i fecundarea normal? a ovulelor. Îns?, activarea mobilit??ii ?i
men?inerea viabilit??ii spermilor de c?tre produsul de secre?ie al
glandelor anexe este înso?it? de distrugerea tegumentului lipoproteic al
spermilor sub ac?iunea ionilor de Na+ ?i K-, care se con?in în plasma
seminal?. Ionii de Na+ ?i alte metale neutralizeaz? înc?rc?tura electric?
negativ? a spermilor ?i provoac? aglutinarea lor.
Alt? cauz? care duce la peirea spermilor în afara organismului este
diminuarea resurselor energetice pentru metabolismul celulelor spermatice
?i, în primul rând, al zaharurilor. Glucoza este considerat? surs?
principal? de energie a spermilor atât în mediu aerob, cât ?i în cel aerob.
La sperma cu o concentra?ie ridicat? ?i bogat? în fructoz? (taur, berbec)
se constat? diminuarea într-un timp foarte scurt a pH-ului rezultat din
acumularea acidului lactic, deci din fructoliz?. Ritmul cre?terii
acidit??ii dup? ejaculare are o semnifica?ie important?; acidul lactic
ac?ioneaz? negativ asupra spermilor, iar concentra?iile mari îi omoar?.
Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice, care are loc mai ales în urma
acidifierii mediului, este urmat?, de asemenea, de aglutinarea spermilor.
Unul din factorii importan?i ai mediului care ac?ioneaz? asupra spermilor
este temperatura. La coborâre brusc?, mai ales sub +18(C spermii sunt
supu?i ?ocului termic ?i mor.
Prin urmare, cauzele concrete care duc la peirea spermilor în afara
c?ilor genitale sunt:
. subnutri?ia spermilor ca urmare a epuiz?rii rezervelor energetice din
game?i ?i plasma seminal?;
. intoxica?ia spermilor cu produsele metabolice;
. deteriorarea tegumentului lipoproteic, exfolierea membranei celulei
spermatice ?i pierderea sarcinii electrice negative datorit?
acumul?rii în plasma seminal? a acidului lactic;
. ac?iunea negativ? asupra spermilor a bacteriotoxinelor ?i
bacteriolizinelor;
. varia?iile de temperatur? care provoac? ?ocul termic.
De aceea, pentru prelungirea viabilit??ii spermilor în afara organismului
se impune:
. reducerea activit??ii cinetice a celulelor spermatice;
. asigurarea game?ilor cu substan?e nutritive;
. protejarea spermilor de distrugerea tegumentului lipoproteic ?i al
membranei celulei spermatice;
. diminuarea intoxica?iei spermilor prin diluarea plasmei seminale.
Toate aceste condi?ii le asigur? mediile de dilu?ie care con?in
ingridien?i cu propriet??i protectoare, nutritive, neutralizante etc.
În afar? de asigurarea mediilor favorabile pentru prelungirea
viabilit??ii spermilor «in vitro», diluarea spermei urm?re?te ?i alte
obiective, printre care: cre?terea volumului total al ejaculatului ?i
posibilitatea de a îns?mân?a un num?r cât mai mare de femele dintr-un
ejaculat.
Principiul ?tiin?ific care st? la baza dilu?rii spermei este acela c? din
num?rul total de spermi depu?i de un mascul în c?ile genitale feminine prin
mont?, numai un procent mic de spermi (la taur circa 5%) particip? la
fecundarea ovulului, iar restul mor. În practic? s-a demonstrat c? pentru a
ob?ine o rat? normal? de fecundare la vac? spre exemplu, pentru îns?mân?are
sunt necesare într-o doz? de sperm? diluat?, 12-25 milioane de spermi vii,
îns? conform cercet?rilor mai recente, numai 10 mln ?i chiar 5 milioane de
game?i. Rezult? c? la stabilirea gradului de dilu?ie a materialului seminal
trebuie s? se rezerveze, pentru o doz? de inoculare, un minim de 10-12
milioane de spermi cu mi?c?ri active de înaintare.
Se admit pentru diluare ?i conservare numai ejaculatele care se
încadreaz? în anumi?i parametri, în func?ie de specie, a?a cum rezult? din
tabelul urm?tor.
Valorile medii ?i minimale ale principalelor însu?iri ale spermei admise
pentru diluare
|Specia |Volumul |Concentra?ia |Mobilitatea |Procentul |
| |ejaculatului (ml)|spermei (miliarde|spermilor |maxim de |
| | |spermi/ml) |(puncte) |spermi |
| | | | |anormali |
| |Media|Minim |Media|Minim |Media|Minim | |
| | |admisibil | |admisibil | |admisibil | |
|Taur |4,0 |3,0 |1,2 |0,6 |9 |8 |18 |
|Berbec |1,0 |0,6 |3,0 |2,0 |9 |8 |14 |
|Arm?sar|75,0 |40,0 |0,12 |0,05 |6-7 |5 |20 |
|Vier |250,0|150,0 |0,15 |0,1 |7-8 |7 |20 |
Condi?iile pe care trebuie s? le îndeplineasc? un diluant pentru
conservarea spermei
Men?inerea fecundit??ii unei sperme un timp mai îndelungat dup? recoltare
este în func?ie de calitatea diluantului ?i metoda de conservare.
În procesul de prelucrare a materialului seminal se utilizeaz? solu?ii
diluante, care trebuie s? întruneasc? urm?toarele propriet??i:
. s? fie izoterme – temperatura solu?iei diluante, a sticl?riei diverse
cu care sperma intr? în contact în timpul procesului trebuie s? aib?
valori apropiate, evitându-se astfel deteriorarea mobilit??ii prin ?oc
termic;
. s? fie izoterme cu sperma – presiunea osmotic? adecvat? a diluantului
se regleaz? prin echilibrarea cantitativ? a ingredien?ilor; citratul
de sodiu realizeaz? un mediu izotonic cu sperma;
. s? aib? un pH apropiat de cel al plasmei seminale (6,2-6,8 pentru
sperma de taur ?i berbec ?i 7,0-7,2 pentru cea de vier ?i arm?sar);
. s? con?in? substan?e nutritive pentru spermi; adaosul de glucoz?,
fructoz? sau alte hexoze la diluant reprezint? substratul energetic
pentru metabolismul anaerob al celulelor spermatice; al?turi de alte
ingrediente, acestea permit prelungirea semnificativ? a duratei de
via?? a spermilor. Fosfolipidele din lapte, lecitina ?i lipoproteinele
din g?lbenu?ul de ou reprezint? componentele nutritive ?i
spermioprotectoare.
Tot în g?lbenu?ul de ou se remarc? prezen?a triptofanului, tirozinei ?i
fenilalaninei, care au rol important în procesele de dezaminare oxidativ?
din sperm?, iar colesterolul ?i carotenul stimuleaz? activitatea succinic?,
malic? ?i gliceroaldehid-3-fosfat-dehidrogenazic? în spermi. Al?i compu?i
din g?lbenu? ac?ioneaz? ca protectori ai enzimelor sulfhidrilice, servind
în cadrul proceselor oxidative ?i ca factori antiaglutinan?i în sperm?;
. s? con?in? substan?e crioprotectoare – crioprotec?ia este asigurat? de
glicerin?, g?lbenu?ul de ou, lapte sau dimetilsulfoxid, substan?e care
împiedic? cristalizarea apei de constitu?ie ?i pe aceast? cale,
deteriorarea ireversibil? a membranei celulare a spermilor în timpul
congel?rii.
. s? posede o ac?iune bacteriostatic? ?i chiar bactericid? – adaosul de
antibiotice sau sulfamide în concentra?ii bacteriostatice împiedic?
multiplicarea microorganismelor din sperm?, proces care determin?
elaborarea unor endo- ?i exotoxine bacteriene, ambele extrem de toxice
pentru celulele spermatice.
Apa din componen?a diluantului trebuie s? fie distilat? sau deionizat?,
deoarece ionii metalelor au un efect toxic asupra spermilor, în caz contrar
se utilizeaz? substan?e chelatoare, care complexeaz? ace?ti ioni.
Clasificarea diluan?ilor pentru sperm?
Clasificarea diluan?ilor se face dup? urm?toarele criterii: compozi?ie,
scopul ?i specia la care se utilizeaz?.
Dup? scopul în care sunt folosi?i diluan?ii pot fi clasifica?i în felul
urm?tor:
. diluan?i pentru conservarea spermei la temperatura camerei;
. diluan?i pentru conservarea spermei prin refrigerare;
. diluan?i pentru conservarea spermei prin congelare.
În func?ie de compozi?ie diluan?ii se împart în urm?toarele grupe:
1 – diluan?i salini (cristaloizi). Se bazeaz? pe folosirea substan?elor
chimice (citra?i, fosfa?i, tarta?i, sulfa?i etc.) la care se adaug?
g?lbenu? de ou pentru protejarea spermilor de ?ocul termic ?i glucide
(glucoz?, fructoz?, lactoz? etc.). La ora actual? diluan?ii salini sunt cei
mai utiliza?i pe plan mondial, încât ei prezint? 70% din num?rul total,
folosi?i la conservarea spermei. Exemplific?m câ?iva diluan?i salini:
Diluan?i cu g?lbenu? de ou
Ap? distilat? 100 ml
Citrat de sodiu + 2H2O 2,9 grame
G?lbenu? de ou 20%
Se prepar? solu?ie salin? din 29 grame citrat de sodiu ?i 1 litru de ap?
bidistilat?, apoi se sterilizeaz? prin fierbere sau autoclavare. În ziua
dilu?rii spermei se adaug? 20% g?lbenu? de ou proasp?t. La întregul diluant
apoi se adaug? antibiotice: 1000 UI penicilin? ?i 500-1000 gama
dehidrostreptomicin?. Se pot folosi concentra?ii diferite de citrat de
sodiu: 3,2-3,6% în loc de 2,9 gr%.
G?lbenu? de ou citratat ?i glucoz?
Citrat de sodiu (Na3C6H5O7) cristalizat cu 2 H2O 1,15 gr
Glucoz? anhidr? 3,00 gr
Ap? distilat? 100,0 ml
G?lbenu? de ou 20,0 ml
G?lbenu? de ou citratat ?i fosfatat
Fosfat acid de potasiu (PO4H2K) 0,2 gr
Fosfat acid de sodiu (PO4HNa) cristalizat
cu 2 molecule de H2O 2,0 gr
Ap? distilat? ad. 100 ml
Dup? r?cire se adaug? g?lbenu? de ou 20-25%
G?lbenu? de ou citratat cu glicerin?
În diluantul cu g?lbenu? de ou citratat se adaug? 2-10% glicerin? pur?.
Dup? 3 zile de conservare, acest diluant prezint? o fecunda?ie mai bun?
decât a diluantului g?lbenu? de ou citratat neglicerinat.
Diluantul TRIS cu g?lbenu? de ou glicerinat, fructoz? ?i acid citric
Tris hidroximetil-aminometan 6,056 gr
Acid citric 3,0 gr
Fructoz? 2,5 gr
Ap? distilat? 166,320 gr
Dup? prepararea solu?iei se înc?lze?te la 90(C, apoi se r?ce?te ?i se
împarte în dou? jum?t??i egale. Înainte de folosirea uneia din p?r?i se
adaug? 15,840 grame de ap? bidistilat?, 25 grame g?lbenu? de ou proasp?t,
0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G. La cealalt? parte a
diluantului se adaug? 19,68 grame glicerin? pro analisis, 25 grame g?lbenu?
de ou proasp?t, 0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G; pH
trebuie s? fie ajustat la 6,85.
Ñòðàíèöû: 1, 2, 3
|